Se dă următoarea ecuație:

reprezentând descrierea implicită a următoarelor curbe:

Inverse Graphing Calculator, via Walking Randomly.

Bonus: Tupper’s self-referential formula.

Din punct de vedere matematic – la urma urmei, o descriere formală ne-ar putea ajuta să ne formăm o opinie asupra validității afirmației – lucrurile nu stau chiar așa de complicat. Facem abstracție de cum arăta Europa pe la începutul anilor 0 … 100 (când Imperiul era în plină dezvoltare). Fie graful Imperiului Roman și fie nodul asociat Romei. Deși aparent nu ar conta prea tare dacă este orientat sau nu (la urma urmei, drumurile din acea vreme erau parcurse în ambele sensuri – atenție, în realitate și nu în lumea noastră abstractă, matematică), graful îl vom lua clar orientat și slab conex, privind prin prisma afirmației de mai sus: „toate drumurile duc la Roma”, deci „toate drumurile se termină cu Roma”. Astfel, ne putem exprima cam în felul următor:

, iar , atunci , sau, echivalent, ,

unde este mulțimea nodurilor terminale (noduri cu mulțimea succesorilor nulă).

De aici putem deduce câteva lucruri interesante. Primul ar fi că, intuitiv, nu putem spune decât că trebuie să fie un punct de articulație. De fapt, asta o puteam spune încă de la început, fiindcă știam că este un nod cu o importanță mare în graf. După ce cugetăm ceva mai mult, putem să dăm și o a doua interpretare, una poate ceva mai profundă, lui : foarte probabil că graful nostru are un fel de topologie de tip stea, fiind nod central. Ba mai mult, dacă punem și un element dinamic (căruțe trase de cai sau mai știu eu ce) în , putem afirma cu cea mai mare nesimțire că Roma e de fapt o gaură neagră și nimic, nici măcar lumina, nu-i scapă. Desigur, există și posibilitatea ca premisele de la care am plecat să fie în totalitate eronate.

În concluzie, eu spun că romanii și-au cam meritat soarta.

[ ignorable comment: ] Why would anyone try to explain this is beyond me, dar cifrele mă pun rău de tot pe gânduri.

Formulele matematice pot fi implementate destul de simplu în Wordpress cu ajutorul LaTeX-ului. Se urmează câţiva paşi de instalare pe pagina plugin-ului WP LaTeX, după care se citeşte una bucată faq. Apoi, cea mai frumoasă ecuaţie poate fi afişată în wordpress fără prea mult efort: .

… şi aşa am încheiat primul pas al planului meu de cucerire a lumii cu ajutorul poeziei pe care mulţi o numesc matematică.

Şi hammond-ul lui Arjen e genial.

P.S.: Azi n-am votat şi n-am de gând. Să-mi fie ruşine.

The first one was a tad cuter. Oh, and: here.

Divergence theorem wiki.