i’m a dinosaur,
joi, 13 sept. 2007, 12:54
[and somebody is digging my bones.]
– Random fact despre 13 septembrie, wiki said:
România : Ziua Pompierilor (la 13 septembrie 1848, a avut loc bătălia din Dealul Spirii între pompierii conduşi de Pavel Zăgănescu şi trupele otomane conduse de Kerim Pasa).
Azi, joi, 13. Filă de jurnal spaic… spai… paştele mă-sii, nu ştiu cum să îi spun. Au trecut peste mine aproape două luni şi n-am mai scris nimic despre mirifica (!!… ?) mea viaţă. Mi-am petrecut timpul între două editări foto, o înregistrare a unei melodii (pe care apropo, o puteţi găsi aici, la secţiunea „listen now”; cu toate astea, mă mai gândesc dacă să îmi inaugurez song gallery-ul de pe last.fm cu surle şi trâmbiţe), luat diverse jocuri la frecat şi alte lucruri pe care n-am de ce să le menţionez aici. Despre viitor nu-i mare lucru de spus, decât că în mai puţin de o lună mă aşteaptă începutul unei vieţi grele de studinte într-ale automaticii. Just great. (mai mult…)
tony iommi & glenn hughes – fused (2005)
joi, 6 sept. 2007, 19:06
Pentru cei care nu-s în temă cu cele două nume din titlu, voi da ceva scurte informaţii. Despre Tony Iommi nu ştiu dacă e nevoie să spun mare lucru, e bine cunoscut pentru participarea sa (de la începuturi până în prezent, fără nici o întrerupere) în legendara trupă Black Sabbath. Riff-urile sale au constituit o sursă de inspiraţie pentru mare parte din trupele de heavy metal modern. Al doilea participant la proiectul FUSED, Glenn Hughes, a plecat la drum cu trupa de funk Trapeze, urmând să fie bassist-ul/vocalistul unor trupe ultra-meseriaşe precum Deep Purple sau Black Sabbath, participând şi în alte proiecte duo cum ar fi Hughes/Thrall sau Hughes Turner Project. Şi revenind la albumul propriu-zis…
Cei doi grei au racolat un tobar mai puţin cunoscut, pe Kenny Aronoff, şi aşa a început lucrul propriu-zis la album.„Fused” se vrea mai degrabă un melanj de Iommi şi Hughes decât de Hughes şi Iommi. Cu alte cuvinte, riff-urile signature ieşite din Gibson SG-ul lui Tony au o pondere foarte mare în album, dându-i o tentă de Black Sabbath. Asta se observă încă de pe prima melodie, Dopamine. Cu toate asta, vocea lui Hughes rămâne un punct forte al albumului, fiind după mine atât una din cireşele de pe tortul Stormbringer, cât şi elementul funk #1 de pe Fused (mi se pare că bass-ul lui Glenn nu iese foarte mult în evidenţă aici). Totuşi, în cam trei sferturi din pasajele vocale, Hughes pare că încearcă să dea o culoare „metal” vocii sale, chestie care nu mă încălzeşte cu nimic (aş fi preferat the ol’ clean funk style). (mai mult…)
monkey island (short version)
sâmbătă, 8 sept. 2007, 18:31
Monkey Island – The Flash Movie, by Marius Fietzek.