brick quote #6

miercuri, 31 dec. 2008, 00:11

Well, anyway, I was reading this James Bond book, and right away I realized that like most books, it had too many words.  The plot was the same one that all James Bond books have: An evil person tries to blow up the world, but James Bond kills him and his henchmen and makes love to several attractive women.  There, that’s it: 24 words.  But the guy who wrote the book took *thousands* of words to say it. Or consider „The Brothers Karamazov”, by the famous Russian alcoholic Fyodor Dostoyevsky.  It’s about these two brothers who kill their father. Or maybe only one of them kills the father.  It’s impossible to tell because what they mostly do is talk for nearly a thousand pages.  If all Russians talk as much as the Karamazovs did, I don’t see how they found time to become a major world power. I’m told that Dostoyevsky wrote „The Brothers Karamazov” to raise the question of whether there is a God.  So why didn’t he just come right out and say: „Is there a God? It sure beats the heck out of me.” Other famous works could easily have been summarized in a few words:
  • „Moby Dick” — Don’t mess around with large whales because they symbolize nature and will kill you.
  • „A Tale of Two Cities” — French people are crazy.

Dave Barry, via fortune.

est, tgt

luni, 29 dec. 2008, 23:41

Esbjörn Svensson Trio, format din Esbjörn Svensson la pian, Dan Berglund la contrabas şi Magnus Öström la tobe, a reuşit să îmi atragă destul de tare atenţia acum câteva luni când, ascultând radioul last.fm, am dat peste From Gagarin’s Point of View. Deşi grupul nu mai există la ora actuală (din cauza decesului liderului, din păcate), cei trei au lăsat publicului o discografie destul de cuprinzătoare. Nu voi răpi ascultătorului plăcerea de a devora materialul; mă rezum la a da câteva nume de melodii care (pe lângă cea menţionată mai sus) mi s-au părut geniale: Picnic (From Gagarin’s Point of View), Believe, Beleft, Below şi Elevation of Love (Seven Days of Falling), When God Created The Coffeebreak (Strange Place for Snow) sau A Picture of Doris Travelling With Boris (Viaticum), toate astea au reuşit într-un fel sau altul să rezoneze în capul meu şi să mă sensibilizeze la ureche, fiindcă au un fel foarte delicat de a se desfăşura.

Tord Gustavsen Trio îl are ca membru principal (evident) pe nenea Tord Gustavsen, muzician norvegian, ceea ce explică un pic stilul mai închis, mai apăsat decât al celor de la EST. Din trio mai fac parte Harald Johnsen (double bass) şi Jarle Vespestad (baterie). Dintre cele trei albume scoase până în prezent, cel mai tare m-a prins Being There. Mi s-a părut interesant faptul că Tord Gustavsen a studiat aspectele psihologice ale improvizaţiei şi a scris şi o teză pe tema asta. În ciuda faptului că se folosesc doar instrumente reci (pian, tobe, contrabas), sound-ul reuşeşte să fie unul al naibii de atmosferic, cu multe spaţii libere, iar fiecare bucată de pian (acord sau improvizaţie) pare să fie foarte bine gândită, ceea ce nu mă surprinde deloc din partea unui trio de jazz.

applied girlfriend statistics

duminică, 28 dec. 2008, 23:00

Tristan Miller, „Why I Will Never Have a Girlfriend” (via Buster)

[ ignorable comment: ] Why would anyone try to explain this is beyond me, dar cifrele mă pun rău de tot pe gânduri.

wp latex

marți, 23 dec. 2008, 17:41

Spuneam ceva mai devreme că una din uneltele care mi-au venit utile în situaţiile de redactare a documentelor cu iz oleacă mai matematic este LaTeX (menţionez că TeX-ul este folosit în typesetting şi pentru alte domenii, unul din ele fiind muzica). Limbajul cu pricina e destul de folosit în mediul universitar, anul trecut fiind încurajaţi să abuzăm de el la temele de Metode Numerice.

Formulele matematice pot fi implementate destul de simplu în WordPress cu ajutorul LaTeX-ului. Se urmează câţiva paşi de instalare pe pagina plugin-ului WP LaTeX, după care se citeşte una bucată faq. Apoi, cea mai frumoasă ecuaţie poate fi afişată în wordpress fără prea mult efort: -e^{i \pi}=1 .

… şi aşa am încheiat primul pas al planului meu de cucerire a lumii cu ajutorul poeziei pe care mulţi o numesc matematică.

we’re doomed.

duminică, 21 dec. 2008, 22:13

Uneori până şi eu mă intreb ce am mai făcut. Şi atunci mă apuc să scriu, dar doar cu condiţia să nu am altceva pe cap (se cunoaşte că un spaic preocupat e unul grumpy; iritat, adicătelea). Aşa că iau o pauză de la activităţile mele pornover… universitare şi mă transfer oleacă în universul mirific al blogosferei. Aşadar, ce am mai făcut:

  • Am studiat Analiza Algoritmilor şi Teoria Sistemelor şi doar în parte un domeniu care nu se termină în -lor, adică electronica analogică. Toate materiile astea se leagă între ele şi cu cele făcute anul trecut, dar impresia generală e una de „nu am trecut încă de faza de frecuş ingineresc” (aka perioada binecunoscută de „şapte ani grei” din poli), deci nu îmi dau prea mult cu părerea. Îmi place totuşi că matematica le arde încă o dată vreo zece palme filosofilor, dând o definiţie simplă şi riguroasă sistemului.
  • Am ascultat niscaiva muzici, în speţă jazz făcut de nordici: Esbjörn Svensson Trio şi Tord Gustavsen Trio. Pe larg despre ei în alt post.
  • Am aflat că se poate selecta address bar-ul din tastatură în Firefox, folosind Ctrl+L. Util când fuge focus-ul pe nu-ştiu-unde.
  • Mă joc destul de tare Final Fantasy VI în ultimul timp. Cred că RPG-urile făcute de Square Enix/Squaresoft nu vor înceta niciodată să mă impresioneze.
  • Tocmai am aflat că s-a lansat Pidgin 2.5.3. Îl instalez acum şi văd ce şi cum.

Cam atât, momentan. Sărbători fericite să tot aveţi. Ah, şi ca fapt divers: sper că nu aţi uitat că tocmai ia sfârşit cea mai scurtă zi din an.

« Articole mai vechi