all roads lead to rome

marți, 29 sept. 2009, 20:08

Cam orice individ a auzit cel puțin o dată în viața sa această locuțiune. În aparență, expresia nu spune mare lucru: acum ceva timp Roma era Capitala, buricul, centrul și toată lumea trăgea la Roma, cam la fel cum trage tineretul din zilele noastre în București, lăsând localități întregi pustii. Dacă ne chinuim puțin intelectul, putem găsi însă sensuri mai adânci; cum ar fi, de exemplu, acela că putem atinge un obiectiv pe mai multe căi: unele mai scurte, dar nu neapărat cele mai bune, altele mai ocolite dar mai sigure.

Din punct de vedere matematic – la urma urmei, o descriere formală ne-ar putea ajuta să ne formăm o opinie asupra validității afirmației – lucrurile nu stau chiar așa de complicat. Facem abstracție de cum arăta Europa pe la începutul anilor 0 … 100 (când Imperiul era în plină dezvoltare). Fie G(V,E) graful Imperiului Roman și fie r \in G nodul asociat Romei. Deși aparent nu ar conta prea tare dacă G este orientat sau nu (la urma urmei, drumurile din acea vreme erau parcurse în ambele sensuri – atenție, în realitate și nu în lumea noastră abstractă, matematică), graful îl vom lua clar orientat și slab conex, privind prin prisma afirmației de mai sus: „toate drumurile duc la Roma”, deci „toate drumurile se termină cu Roma”. Astfel, ne putem exprima cam în felul următor: (mai mult…)

those who drink green piss.

miercuri, 23 sept. 2009, 22:35

Din ciclul „dacă prostia ar durea, ne-am văita cu toții”, vă prezint cu un ochi plângând de rușine și altul dându-și palme (chit că nu-i posibil) o nouă, tristă și neplăcută aberație. Fără să lungesc prea tare lucrurile, vă povestesc cum acum câteva zile, plimbându-mă printr-un liceu din București, am văzut un afiș; unul care lasă persoana fizică șocată, în felul ăla în care un regular joe poate fi șocat în anumite momente de prostia crasă pe care o vede în fața ochilor. Pentru ca lucrurile să fie cu adevărat interesante însă, acea prostie se amestecă, așa, într-un fel anume, cu politica, aspecte care ne doare profund și ne întristează nemărginit.

Dar iar am luat-o pe ulei. Pe scurt, Greenpeace-ul românesc a lansat un fel de campanie care se îndreaptă, din motive pe care nu le înțeleg, împotriva energiei nucleare, deci împotriva punerii în funcțiune a reactoarelor de la Cernavodă. Mărturisesc faptul că nu am citit prea atent argumentele lor, dar dacă cumva, printr-un joc al soartei, cei de la Greenpeace ajung aici, sper să le ia la cunoștință pe ale mele (lăsând la o parte argumentele de natură strict economică): (mai mult…)

the secret of monkey island: special edition

sâmbătă, 12 sept. 2009, 18:50

În ciuda faptului că povara continuării poveștii jocului a fost preluată momentan de Telltale Games (firește, nu chiar de capul lor), cu al lor Tales of Monkey Island, cei de la Lucas Arts s-au decis să ia jocul lui Ron Gilbert, să îl șlefuiască pe unde ar fi nevoie (oare era nevoie?) și să bage pe piață o ediție specială, care la prima vedere pare mult mai… High Definition. Nu-i tocmai ieșit din comun, ținând cont că seria chiar are succes și o poveste plină de umor, dar destul de open-ended încât să nu plictisească fanii de la un joc la altul.

În fond și la urma urmei, care-i marea chestiune cu acest The Secret of Monkey Island: SE? Înafară de anumite detalii prea puțin importante (cum ar fi acela că jocul e disponibil și pentru Xbox 360), sunt pe lumea asta câteva motive foarte bune pentru care jocul merită rejucat, fiindcă, sincer să fiu, nu mă voi apuca să jignesc pe nimeni făcând un rezumat al intrigii (?). Dacă nu ați auzit încă de marele pirat Guybrush Threepwood, în căutarea Secretului™ Insulei Maimuțelor™, la colț cu voi! (mai mult…)

midori

sâmbătă, 5 sept. 2009, 18:03

Conform ultimelor statistici (a se citi articolul lui AlexJ pe această temă pentru date exacte), browserele pe care utilizatorul de rând de web le bagă cel mai des în seamă sunt Internet Explorer, Firefox și Chrome, urmate de Safari și Opera.

Dacă în privința primului nu mă prea pot exprima, în mare parte fiindcă am încetat complet să îl folosesc cu ceva timp în urmă (deși recunosc, m-am jucat cu IE8 un pic și nu mi-a lăsat o impresie tocmai proastă), pe al doilea îl folosesc în treburile mele zilnice și sentimentul pe care mi-l lasă e unul de foarte mare nemulțumire. Înafară de faptul că are elemente de funcționalitate incomplete (faptul că te lasă să cauți în history folosind bara de adresă, dar că după două luni aceeași bară se mișcă groaznic din cauza bazei de date mare poate fi considerat astfel), oricine poate vedea că Mozilla Firefox mustește de instabilitate și memory leak-uri. Motorul său de javascript nou-nouț e un mare pas înainte, dar nu de ajuns. Același lucru îl pot spune și despre Chrome, care din punctul meu de vedere are mari bube la capitolul interfață, în sensul în care multe elemente considerate de către producători drept feature-uri devin uneori iritante. (mai mult…)