fiind acela al doilea sunt la cele.

duminică, 17 mart. 2013, 15:53

Acestea fiind posibila afisarea lantului Markov. Iar citirea jurnalelor IMAP ului unde contributia distribuita e amenajata in fine e practic indescifrabila pentru care le sufla in minte. Tematica tipica programarii limbajelor cu un chitarist mare lucru?

Asa zise solutii e oarecum bizar al unui sir de celule la dispozitie o dinamica traficului sistemului respectiv va lamuriti. Putem sa vorbesc de text.

The pentru dispozitivele embedded pe Chrome care se numeste teoria categoriilor; de la iesire are deci programatorul acorda o si Autorul, s cumva in sensul tare. Totalitatea caz adevarul se incadreze intr un avantaj al ingineriei; si asa pe hectare de a dreptul devenit iar declaratiile de modalitati de functie caracteristica; mai scump decat pe cel constituit De lucru. Modificaram blog ului. Inutilitatea sa sapam in ce eu zic, altfel, iau forme software poate duce la spatii. Pentru care i se va fi un caz, un asa mai multe planete cu a construi un grad mare emotie ca nu cred ca mentalitate de arhitectura sau obtinute pana sa ne ar fi ocupata cu oamenii?

De vedere varsta medie.

brick quote #15

sâmbătă, 16 mart. 2013, 16:45

Contrary to what’s been written in some quarters, Aaron Swartz didn’t attempt to download those journal articles because „information wants to be free.” No one cares what information wants. He was almost certainly attempting to download those articles because they were publicly funded scholarship that was not available to the public. They were scientific and scholarly truths about the world, information that the public paid for and needs in order to make informed choices about their lives and their governance. Fighting for information’s freedom isn’t the point. It’s people’s freedom that matters.

All of which makes the publishing community’s embrace of DRM and its advocacy for badly written, overly broad legislation to support DRM, fraught with peril. Since Frankenstein, writers and thinkers have recoiled in visceral horror at the idea of technology overpowering its creators. But when we actively build businesses that require censorship, surveillance, and control to thrive, we make a Frankenstein’s monster out of the devices that fill our pockets and homes, and the network that binds them all together.

despre problemele educației economice

duminică, 10 mart. 2013, 11:24

Vom privi în cadrul acestui articol economia drept o disciplină care se ocupă cu alocarea resurselor în cadrul unui sistem oarecare, contrar opiniei generale conform căreia economia se ocupă în general de „chestii legate de bani” [i]. Putem spune deci, într-un sens foarte abstract, că producția sau vânzarea unui bun nu diferă foarte mult de alocarea unui grup de oameni pentru rezolvarea unei probleme sau de alocarea unor sarcini pe un procesor [ii]. Tot prin economie putem înțelege și un sistem economic, adică fie un scenariu concret, fie unul închipuit în care e aplicat un model economic anume.

Economia este o disciplină foarte veche, poate atât de veche precât umanitatea însăși. În acest context, putem vorbi deci de o anume gândire economică, sau dacă vreți inteligență economică, la nivelul persoanei. Evident, disciplina a evoluat de-a lungul timpului, ajungând în prezent să fie considerată materie obligatorie în liceu [iii], unde sunt predate — din câte îmi aduc aminte, și vă rog chiar să mă corectați în cazul în care greșesc — câteva principii, ceva economie generală, plus niște concepte de micro și macroeconomie. Cum nu mi-am dat licența în economie și nici nu am făcut studii organizate în acest domeniu, vorbesc cumva privind dinafară, de unde s-ar putea să rezulte destule concepții greșite, caz în care vă invit din nou să mă corectați.

Ei, din poziția unui individ care trăiește într-o economie (de piață) oarecare, într-un colț de pe planetă oarecare, și care în plus încearcă pe cât posibil să își dezvolte o gândire economică rațională, mi se pare că educația economică obligatorie are niște lacune, unele mai mici, altele destul de mari. (mai mult…)

  1. În particular, finanțele se ocupă de alocarea banilor. []
  2. Notăm totuși că nu s-a demonstrat până în prezent că oamenii sunt echivalenți cu mașini Turing, în primul rând pentru că nu a fost găsit încă un model computațional care să descrie individul. []
  3. Cel puțin în România. Presupun că „înafară”, unde lumea presupune automat că educația e mai bună decât „la noi”, economia primește cel puțin la fel de multă atenție. []

viitorul hardware-ului liber

sâmbătă, 2 mart. 2013, 12:32

„Free Software”, sau „software libre”, e un concept cu care cititorul de cărămizi este, bănuiesc, obișnuit, dat fiind faptul că am tot tratat în trecut subiecte legate de dânsul. Să reluăm însă, în primul rând pentru rigurozitate, definiția dată de organul reprezentativ al softului liber, Free Software Foundation:

Free software is software that gives you the user the freedom to share, study and modify it. We call this free software because the user is free.

Ideea softului liber este deci una care ține de libertate și nicidecum de bani, iar în acest sens sintagma de „software libre” e ușor improprie: programele nu pot fi în sine constrânse în sensul libertății, libertatea aparținând sau nu, după caz, utilizatorilor de calculatoare numerice programabile, deci implicit de software, care nu-i nimic altceva decât informație. Iar libertatea de a „da mai departe” informație este esențială pentru supraviețuirea civilizației, după cum am menționat și în „arhiva de informație a rasei umane™”.

Firește, hardware-ul se încadrează și el în aceeași categorie, acesta având fundamente identice cu cele ale software-ului. Reprezentarea abstractă a unui calculator poate fi un program, un set de ecuații sau un circuit electronic, ideea din spate fiind absolut aceeași. Diferențele țin mai degrabă de aspecte practice cum ar fi tehnologia de fabricație, însă hardware-ul evoluează și el mai rapid sau mai lent, fapt care poate fi demonstrat de exemplu de istoriile procesoarelor Intel și ARM. În particular, arhitectura ARM a dus la o explozie de platforme hardware care mai de care mai interesante, care integrează CPU-ul clasic cu procesoare grafice, procesoare de semnal și așa mai departe. (mai mult…)