allan holdsworth – metal fatigue (1985)
duminică, 27 iul. 2008, 21:15
Cred că am apucat să mai vorbesc pe sărite despre acest Allan Holdsworth (tip mai britanic de felul lui). Nu am ales Metal Fatigue fiindcă ar ieşi în evidenţă cu ceva faţă de celelalte lucrări pe care am apucat să le ascult. Fiecare album are particularităţile lui, dar acesta m-a ţinut foarte mult în priză în ultimul timp. Mai mult, albumul de faţă mi s-a părut unul destul de variat ca şi compoziţie/instrumentaţie.
Albumul începe în forţă cu melodia care îi dă şi titlul. Avem parte de un riff fain de chitară, alături de vocea lui Paul Williams (care a cântat şi pe I.O.U. împreună cu Holdsworth). Apoi, Home începe într-un mod destul de funny şi se derulează cu sunetul clean specific, la fel ca şi Devil Take The Hindmost (asta fiind melodia care m-a făcut să ascult albumul). Sunetul sintetic al chitarei e (în ciuda a ceea ce cred mulţi chitarişti şi spre disperarea lor) unul din punctele forte ale melodiei, dând naştere unei atmosfere aparte, pe care n-am auzit-o aşa des la colegii de breaslă ai chitaristului. Panic Station e un pic mai lively (din nou se remarcă prezenţa vocii) şi face trecerea spre piesa centrală a albumului, The Un-Merry Go-Round. Bucata asta de peste zece minute variază între tonuri de synth/sequencer, solo de tobe, solo agresiv de chitară şi pad-uri pe care mulţi se chinuie să le reproducă pe chitară. Totul ia sfârşit cu In The Mistery, o piesă relativ simplă (lucru neobişnuit pentru Allan Holdsworth) şi foarte catchy din punctul meu de vedere. Nu ştiu cine face vocea pe ea, dar mi-a lăsat o impresie plăcută.
Albumul în sine e foarte echilibrat. Holdsworth spunea în glumă într-un interviu că posturile de radio de jazz refuză să îl difuzeze pentru că e prea rock, iar posturile de rock fiindcă ar fi prea jazzy. Eu văd fuziunea asta (presărată cu nişte sare şi piper electronice) ca pe o reţetă foarte bună. Până una alta, alături de The Sixteen Men of Tain şi None Too Soon, Metal Fatigue mi se pare un must have pentru orice fan al jazz-ului sau al rock-ului progresiv.
Publicat de spyked în media, allan holdsworth, metal fatigue, music
Comentariile sunt dezactivate.