Tapping
vineri, 2 sept. 2005, 18:50
Watch out, s-a intamplat ceva ciudat rau de tot cu mine. Pe langa faptul ca am inceput sa scriu cu diacritice (damn you, Romanian language.. dar trebe sa ma obisnuiesc, nu?), vara asta am dat in boala tapping-ului. Din fericire nu e vorba despre o boala venerica, ci despre o chestie legata de chitara (se putea sa nu? 🙂 ), cica nu mai lovesti corzile cu pana, ci cu.. degetele? Saracele corzi.
si uite asa spre sfarsitul scolii m-am trezit cu chitara acustica in brate, incercand sa fac ultima parte de la solo-ul de pe Child In Time… aia rapida rau, Blackmore o face ca pe un arpegiu normal, cu picking normal, nu stiu cum o face, dar dupa o saptamana intreaga de incercari am dat cu pana de pamant, si.. am pierdut-o. Dupa care a durat doar cateva zile sa scot acelasi arpegiu cu tapping (pe acustica). si eram in culmea fericirii. Apoi a urmat Thunderstruck, melodia aia in care Angus sta intr-un picior si „fredoneaza” riff-ul ala timp de cateva minute bune.
si a venit si chitara electrica. Satriani. Midnight. O nebunie totala, inca sunt in delir, imi iese binisor, nici acum la perfectie, dar azi am zis sa mai iau o melodie de genul asta, tot a lui Satriani, adica Day At The Beach (apropo, daca mai exista alte melodii de genul asta, adica numai cu tapping, de-ale lui Satriani sau ale altora, dati un mic buzz. M-as lua de Stanley Jordan, dar nu gasesc nici un tab pe nicaieri, cu toate ca baiatul ala ma umple de lacrimi de fiecare data cand il aud). si am reusit sa o aduc intr-un stadiu decent si iarasi sunt in delir.
Lume, beware, peste o saptamana o sa merg la scoala cu DOUÄa€š melodii de-ale lui Satriani invatate… 😀 .
guitar shred show
vineri, 26 aug. 2005, 09:55
Link …site pentru chitaristi care isi vor musca dejtele cand vor vedea ca nu pot face aproape nici o tehnica din alea de acolo (personal nu pot sa spun ca mi-as dori sa fiu ca nenea ala, si totusi…). Imi aduce aminte de Steve Vai.
google talk
joi, 25 aug. 2005, 19:29
… sau da-l naibii de yahoo. cei care vor avea rabdarea sa dea o tura pe (si un download de 900Kb de pe) http://www.google.com/talk/ sunt sigur ca nu vor fi deloc dezamagiti. Da, m-am saturat de emoticoane si ras-emoticoane, audibile (sau cum naiba le-o zice), „environmente” sau alte porcarii care nu fac altceva decat sa ma streseze si sa mai ocupe putin RAM acolo, ca deh.. nu strica, nu?
Cu alte cuvinte, IM-ul asta de la Google (pe care il asteptam de ceva timp, sincer) nu ofera nimic revolutionar, nici o chestie care sa incerce sa sparga gura lumii, deci nu ofera nici un fel de ambalaj fara produs, ci strictul necesar de care are nevoie orice persoana din generatia internet. E simplu, curat, aranjat, nu iti livreaza un carnat de discutii in taskbar (si nici pe ecran nu arata rau) cum face vreun client IM „matur” (cu toate astea nu spun ca GIM nu ar putea beneficia de mici upgrade-uri pe ici pe colo.. e abea la inceput, rabdare si tutun). Nu are buguri (cel putin pana acum nici nu s-a pus problema de asa ceva) si cu mici imbunatatiri as putea renunta la Yahoo definitiv.
O singura chestie nu inteleg. Ce e cu tona asta de produse beta marca Google?
yay, guitar!
luni, 15 aug. 2005, 17:37
Da, n-am mai avut timp (…nici idei cred) sa mai scriu nimic pe blog, fiindca in urma cu o saptamana am reusit (si eu, in sfarsit) sa pun mana pe ceva la care tanjeam de multa vreme. Nu, nu e nimic indecent, ma refeream la ghitara mea, adica za guitar (nu imi pasa daca unii vor spune ca e mediocra sau mai stiu eu cum, pentru mine e cea mai tare.. 😛 ), un Squier Standard Stratocaster rosu (de foc), chitara a carei corzi vibreaza usor sub loviturile penei mele… corzile vibreaza usor, ca oricum am de gand sa ii omor pe vecini cu difuzorul 🙂 .
Probabil ca ar mai fi fost alte lucruri de scris, dar mi-e lene. In schimb pun cateva poze sa se uite dusmanii (inca traiesc impacat cu gandul ca nu am asa ceva, dar.. who knows?) si sa moara de ciuda.
Bored?…
vineri, 29 iul. 2005, 12:20
Adevarul e ca petrec cam mult timp prin casa, dar o fac pentru un scop nobil (care de fapt sunt mai multe). Dupa ce am terminat Fratii Karamazov, ma asteapta linistita pe masa o alta capodopera (sau asa zice lumea) ruseasca, adica Demonii. Ma bate gandul sa imi gasesc ceva de lucru, nu de alta, dar un ban in plus nu strica, avand in vedere ca as avea pe ce sa ii dau.
Alocatia mea pe un an se va duce aproape sigur pe Screamin’ Blues, un overdrive de la Digitech pe care Harmony Central il considera a fi printre cele mai bune din categoria lui (e al naibii de ieftin, avand in vedere ca imi trebuie alocatia pe un an sa cumpar asa ceva).
Intre timp ma joc cu niste efecte de chitara mai.. digitale, si mai software, deci Guitar Rig ma mananca pana una alta. Is foarte multumit fiindca am reusit sa scot un sunet decent dintr-o electroacustica cu o doza cam de rahat si mi-am dat seama ca nu ar trebui sa imi lipseasca un compresor si un overdrive ca sa pot sa cant live cum trebuie. La amplificatoare nu m-am uitat inca, chiar daca sunt cel putin la fel de importante ca restul sculelor de sunet, un amplificator bun ma costa cam cat o chitara bunicica asa ca trebuie sa mai treaca un pic de timp pana sa fac investitia.
… nu, n-am de gand sa ies nicaieri prea curand.