1 an RGC
marți, 8 nov. 2005, 17:11
Recunosc faptul ca in general aniversarile ma cam lasa rece. si aici ma refer la alea banale, in care te aduni cu familia si bagi in tine mancare, bautura si tot ce ai timp sa bagi si in restul anului. Numai ca aniversarea a implinirii un an de la infiintarea RGC (la infiintarea propriu-zisa a comunitatii nu am luat parte, m-am inscris pe 1 aprilie, fara sa fiu o pacaleala totusi..) a fost cu totul altceva. Mi-a lasat o impresie mai mult decat placuta, si ma bucur sa stiu ca nu am fost singurul care a ramas cu impresia asta.
La inceput a fost extrem de multa lume, s-a umplut pana la refuz Big Mamou (probabil unul din punctele slabe e ca localul e cam neincapator, dar nu ma plang fiindca am prins loc), dar dupa ceva timp au inceput cantarile si a contat prea putin cata lume e. Am avut placerea sa savurez un Pepsi (care, orice ar zice lumea, m-a ajutat sa pun sentiment cel putin la fel de mult ca berea) si sa ascult Straightshots, niste baieti bine pregatiti pentru numarul de ore de repetitii. Au avut greseli pe ici-colo (tobarul tragea cam greu), dar au incheiat cu un Smoke On The Water foarte bine cantat. Dupa aia au urmat HB, despre care nu pot sa spun decat ca fac un grup foarte bun (chitaristii baga de minune impreuna); mi-a placut in mod special vocalistul, mai rar auzi asa ceva. A treia trupa a fost Legacy, nu au cantat chiar stilul meu preferat, dar si-au facut un sunet foarte bun, atitudinea lor a fost ceva demn de luat in seama iar chitara solo a rupt.
… dupa care s-a mai dat un premiu pentru un chitarist virtuoz si a inceput jam session-ul. Pentru primul jam, tind sa cred ca a fost destul de reusit, sau mai bine zis s-a reusit realizarea unui jam session propriu-zis, un lucru nu tocmai usor avand in vedere ca a fost multa lume care vroia sa cante. S-a cantat si cu bassist si fara bassist, vladtobe a facut tobele la aproape toate melodiile. Eu am bagat doar o melodie, Wish You Were Here (pentru cei care n-au apucat sa ajunga la aniversare, se stiu ei), impreuna cu Burb la chitara si voce. Mi-a placut cum a fost cantata Paranoid, au mai fost si altele, dar nu imi mai aduc aminte nume fiindca eram destul de obosit in momentele alea.
Totusi, cel mai mult cred ca mi-a placut atmosfera. S-a baut bere (si pepsi 😀 ), s-a stat la taclale, s-a cantat, ne-am distrat si ne-am simtit ca in familie. A fost o chestie organizata de o mana de oameni (mana in sensul ca ii poti numara pe degetele de la o mana), care s-au miscat destul de repede si au reusit sa faca totul sa functioneze. Nu pot decat sa le multumesc si sa sper ca va mai fi si o a doua aniversare, si a treia, si tot asa poate ne vedem la a zecea aniversare cu aceeasi pofta de muzica (poate ca suna putin a cliseu, dar primul lucru care a reusit sa adune atata lume acolo a fost muzica).
.. a, da, amplificatoarele alea au sunat incredibil. parca as vrea si eu asa ceva.
greva
joi, 3 nov. 2005, 20:08
‘tu-i greva ma-sii. Asta e noua, incredibila stire, de o adevarata senzatie as spune, o stire ce umple ziarele de cateva zile incoace. Adica asta si alte cateva stiri gretoase ce tin de politica.
Drept sa spun, imi cam vine sa fac ceva in greva lor, asta nu va rezolva nici o problema care ma arde pe mine, ca elev. Ca doar scoala ma vizeaza si pe mine, elevul, nu? Fac si eu parte din sistem, am dreptul la opinie. Vreau sa vad in ce consta manifestatia si care sunt beneficiile unui buget mai mare. Vor veni profesorii mai fericiti la scoala cumva? Ma cam indoiesc, de fapt toata chestia asta mi se pare o mare frectie, de ce nu au facut sindicatele greva generala pe termen nelimitat si pe vremea cand era Bombo prim-ministru? Ca doar si atunci era la fel de mic bugetul si „renumeratiile” profesorilor la fel ca si acum. Cu alte cuvinte, nu vad decat jocuri politice in asta, nimic util pentru noi (si aici nu ma refer doar la elevi, ci la sistemul de invatamant in general).
Cel putin o sa stau acasa ca nesimtitul, cu ochii beliti in monitor, dupa cum imi zice si mama. Partea cu adevarat buna e ca, daca luni am zi libera o sa pot sta la aniversarea RGC cat vrea muschiuletul meu. in rest, beneficii nu ar prea fi.
… haideti copii sa o frecam cu totii in stil mare, fiindca romanul e savant in domeniul asta. 🙂
Societatea utopica
joi, 27 oct. 2005, 17:48
… a secolului XXI. Ea arata complet diferit de ceea ce se vede astazi pe strazi, o societate care nu cred ca va avea sanse sa existe (doar de-aia e utopica, nu?). Sunt o mie si una de probleme de discutat, o gramada de aspecte, dar o sa ma opresc doar la cateva din ele, si nu ma refer la cine stie ce idealuri, ci vreau sa pun in lumina problemele de care ma lovesc zi de zi si care incearca sa ma elimine mai ceva ca pe Gelu Ruscanu.
sistemul scolar – Ar fi de preferat ca elevii sa isi trateze profesorii cu respect si vice-versa si sa se constientizeze ca e interesul elevului sa mearga la scoala si sa invete lucuri utile. Din pacate sistemul comunist in care invatam are cu totul alte idei, tine atat de mult sa te faca sa ai o tinuta decenta (ma refer in special la haine si alte d’astea), uitand ca e mai important sa te ajute sa te maturizezi, dar in acelasi timp sa te lase sa alegi ce crezi tu ca e mai bine pentru tine. – Sa ne mai lase sa ne punem si creierul la contributie, nu e de mirare ca ies atatea generatii de oameni tembeli din scoala, fara sa vreau sa ii jignesc pe respectivii, nu e vina lor. „Sunt un om destept, stiu chimie, matematica, fizica, biologie, economie, filozofie, geografie si istorie, stiu de toate dar de fapt absolut nimic, am uitat tot ce am facut in liceu.” Nu-i de mirare ca suntem condusi de oameni de-a dreptul dobitoci, da domnilor, sunteti niste dobitoci, ma refer la voi, aia din parlament. Auzind asta din atatea parti, ar trebui sa va dati la o parte de pe scaune si sa va retrageti undeva in pustietate, dar cred ca sunteti prea nesimtiti pentru asa ceva. inapoi la clasele primare cu voi, poate asa o sa vedeti in ce stare jalnica e invatamantul.
urbea noastra ca o floare – Mi-as dori ca oamenii sa nu se mai loveasca_ca animalele la iesirea din metrou, sa nu mai stea babele in fata mea cand cobor din autobuz, mi-as dori sa fie mai putina aglomeratie pe mijloacele de transport in comun, doar platesc 15 lei in fiecare luna pentru asta. Bineinteles, si populatia ar putea contribui la asta, deh. Nu impuscandu-va, dar o mica doza de bun-simt ar face calatoria mai usoara. – Ar fi frumos sa fim civilizati. Subiect greoi, de la gunoaiele de pe strada, la cersetori si la vanzatorii ambulanti care misuna intr-una in centru, toate astea ne fac sa parem o groapa de gunoi. Doar asta suntem, nu? – imi doresc sa dispara toate cele mai mult de 10 pisici din fata geamului meu, si cainele care latra non-stop, si apropo de asta, imi doresc sa nu mai am vecini asa nesimtiti, asta e pentru cei care se simt. Sper ca le plac decibelii pe care ii scot cand „fredonez” un cantec mai.. metal. – Vreau mai multe cosuri de gunoi in oras. – imi doresc sa nu mai tipe taximetristii la stopuri si sa inceteze cu claxoanele alea tampite. Sa inteleaga ca toti soferii au dreptul sa conduca pe strada respectiva, e loc public. si apropo de asta…
egalitate – Vreau sa nu mai fiu tratat de sus, indiferent care e persoana cu care intru in contact social. Sa se inteleaga ca nici un om in varsta nu are drept de decizie asupra mea doar fiindca este in varsta, nici un organ de politie nu poate atenta la integritatea mea doar fiindca e reprezentant al unei institutii. La fel cum nici administratorul liceului nu poate tipa la mine de parca ar fi pe mosia lui, fiindca ala e loc public, si am voie sa stau in orice loc public din cadrul liceului. imi cer scuze celor pe care i-am tratat cu un aer de superioritate pana, o sa incerc sa nu mai repet asta. – Sa ni se explice o data pentru totdeauna ca nu suntem liberi. Libertatile (care libertati, dom’le? E una singura, din cate stiu eu. De fapt nu e…) oferite de catre cei care le ofera sunt pure ingradiri, ori sunt liber, ori nu? – Minoritatile, indiferent care sunt ele, nu au nici un drept in plus fata de mine. Mi se pare o insulta adusa noua faptul ca ungurii, sau tiganii, nu numai ca dispun de toate drepturile noastre (asta ar fi normal), dar au si drepturi in plus; pana la urma suntem egali sau nu? O sa ajung sa ii dau dreptul unui cutitar sa imi ia gatul doar fiindca e de o anumita nationalitate. Sper ca nu dau nimanui idei. – Homosexualii sa fie cat de homosexuali vor ei, dar sa nu imi arate mie asta in public, eu nu m-am laudat niciodata cu faptul ca imi place sa mi-o trag cu femei sau ca imi place pornografia. Nu am nimic cu ei, sa fie cum vor ei, dar sa isi practice obiceiurile si orientarile sexuale intr-un cadru intim, ca oameni normali ce sunt. si sa nu faca sex cu mine, nu as fi deloc de acord cu asta. – Sa pot vorbi in limba romana oriunde pe teritoriul Europei in conditiile in care tara mea va face parte din UE. Altfel pot sa ma lipsesc de uniunea lor. Sunt cetatean roman, vorbesc limba romana, nu? – Presa ar fi de preferat sa nu mai manance atata cacat, sper ca macar voi sa intelegeti asta. Distrugeti o tara intreaga cu reportajele voastre partinitoare.
Sper ca am fost destul de coerent. Am exemplificat o mica parte din problemele astea, mai mici sau mai mari, probleme care nu primesc importanta din partea oamenilor, dar care ne afecteaza foarte mult. Sau cine stie, o fi mai bine sa le lasam balta si sa ne ducem la fund? Poate ca mai exista sanse sa ne trezim dintr-un somn al naibii de lung.
… am auzit ca trebuie sa imi scriu nus ce fisa personala pentru scoala, o foaie in care sa includ toate informatiile, de la parinti pana la strabunica-meu, stefan cel Mare. Yeeey, ne fac cazier! 😀
pizza tycoon
sâmbătă, 24 sept. 2005, 15:08
Acum 11 ani… nu. Acum o zi mi-am adus aminte ca acum vreo 11 ani s-a intamplat ceva incredibil, a fost lansat un joc pe care eu il jucam acum vreo 8 ani in prostie, chiar daca pe vremea aia nu intelegeam eu mare lucru din el. Dupa cum ziceam, mi-am adus aminte de el ieri, in timp ce stateam la o discutie despre jocuri de strategie, tactica, management, simulatoare si alte chestii asemanatoare. Asa ca gamer-ul din mine m-a trimis pe Abandonia, unde am stat cateva minute la un download de 2MB.
Ok, recunosc, ideea de a incepe o afacere bazata pe pizzerii e un pic invechita pentru anul 2005. Dar in comparatie cu toate jocurile din ziua de azi, jocuri cu ambalaj dar fara continut (asa le vad eu, cel putin), am descoperit ceva de o valoare inestimabila. Nicaieri n-am mai intalnit farmecul asta. incepi cu te miri ce, o suma mica de bani (asta in cazul in care nu alegi vreun arab ca personaj cu care sa joci), inchiriezi un spatiu pe care il mobilezi, cumperi toate cele necesare, angajezi doi oameni acolo si te apuci de treaba. Pana aici toate bune si frumoase, dar cand vezi ca lucrezi in pierdere iti dai seama ca simulatorul asta economic nu e atat de simplu cum pare, nici pe departe. Trebuie sa fii non-stop cu ochii pe preturi, sa nu fie prea sus ca nu mai vin oamenii la tine, nici prea jos sa nu dai faliment, sa iti faci reclama, sa vezi cam ce vrea lumea si cat de populara e o reteta de pizza intr-o anumita zona, ca nu cumva sa te traga in jos daca o tii in meniu. Practic trebuie dusa (cel putin la inceput) o munca intensa pentru a te mentine pe linia de plutire, pentru ca mai tarziu un pic sa incepi incet-incet sa cresti.
Desi nu m-am gandit, si nici nu ma voi gandi vreodata, sa dau la ASE, ideea asta de mic afacerist ma cam atrage, e o metoda destul de placuta si utila de a-mi consuma timpul. Plus ca treaba nu se termina aici, daca vrei sa castigi mai repede (dar mai riscant) te poti aventura „to the dark side”, mafiotii te asteapta sa ii ajuti cu cate ceva, mai o livrare la domiciliu, ori un mic sabotaj, tot tacamul. Toate astea in mult mai putini pixeli decat alte jocuri, pe un fundal sonor de oras aglomerat sau pizzerie umpluta de oameni. si sa nu uit, ce poate fi mai frumos decat sa stai in fata diferitelor ingrediente si sa concepi o reteta nou-nouta (sau una mai veche)?
Au mai aparut intre timp cateva simulatoare de genul asta, cum ar fi Pizza Connection, dar parca nici unul nu se compara cu frumusetea asta de joc. Sta la loc binemeritat langa Transport Tycoon Deluxe, alt joc distribuit de Microprose care mi-a mancat copilaria. Mda, ma duc sa mai verific daca e stocul in regula 🙂 …
Autumn
duminică, 18 sept. 2005, 20:05
… si o zi de luni care va marca o saptamana fix trecuta de la inceperea anului scolar. Era si timpul si pe langa asta aveam nevoie de o prima zi de scoala in care sa imi duc chelia la motoare, sa stau la un pepsi rece impreuna cu cativa colegi si sa admir multimea de adolescenti care consuma diferite bauturi. De-aci incolo se poate remarca inceperea greului, adica trezit devreme, dus la scoala, suportat profesori, teme, etc. Yuck. Good luck pentru noi elevii from out there…
Saptamana asta vreau sa fac o vizita pe la parcul auto tiriac, am auzit ca ar fi niste masini foarte sexy (si niste fetite cu design foarte bine pus la punct) pe acolo, 16-25 septembrie, wait for me. Pe langa asta mai sunt cateva concerte la care nu voi fi prezent, Nightwish si una bucata Paradise Lost.
Faza buna e ca toata lumea mediatizeaza astea, dar mai putini niste evenimente cel putin la fel de importante. De pe site-ul dor de duca am aflat de o chestie ce s-ar putea dovedi a fi un super spectacol, Festivalul International de Jazz Bucuresti, sa va blagoslovesc cu palme peste fata pe cei care le anuntati abia dupa ce se termina (la presa ma refer). Daca vine si Stanley Jordan o sa pot sa mor fericit 😀 . 16.10.2005 – 25.10.2005, can’t miss it. in nici un caz! Cine mai vine?