random xx.08.10 facts

marți, 31 aug. 2010, 12:52

N-am mai scos înșiruiri aleatoare de chestii personale de foarte mult timp [1], so here goes nothing:

  • Dacă zilele trecute încă mai aveam ceva dubii, astăzi îi pot face cu conștiința împăcată parastasul verii ce tocmai a trecut. Am avut parte de una bucată vară a naibii de călduroasă, plină de plimbări (mai mult sau mai puțin scurte) în aer liber la amiază sau de stat sub aer condiționat sau fără aer condiționat, vară petrecută în mare parte în orașul ăsta blestemat.
  • … nu că m-aș plânge. Am avut de lucru la câteva proiecte interesante (și mai am tot pe-atât și încă ceva pe deasupra), am citit mult mai puțin decât mi-am propus inițial, dar asta doar fiindcă gustatul din diverse alte plăceri mi-a ocupat prea mult timp.
  • Între timp, mă gândesc serios să îmi achiziționez un bisturiu și să învăț a scoate coardele vocale caninelor din fața blocului. Simultan, contemplu asupra prostiei omenești – nu înțeleg cum poți hrăni un animal care nu te lasă să dormi. Câinii or aspira la condiția umană, dar în același timp unii oameni ajung să fie câini.
  • Am susținut sus și tare că n-o să mai fac asta, dar iată că am făcut-o: am schimbat iar tema de WordPress. Spre deosebire de tema anterioară, Manifest are și mai mult conținut static și un look mult mai curat. Partea proastă e că nu suportă widget-uri. Partea bună e că nu suportă widget-uri – uite că se poate face un blog și fără ele.

[1]: Nu știu când, cum și de ce am renunțat la jurnalele astea (probabil din lipsă de timp). Cert e că acum patru ani pe vremea asta – one, two, three – și acum doi ani pe vremea asta – four, five, six – prestam chestii asemănătoare, complet lipsite de utilitate, dar care probabil e bine să fie aici.

of dogs and men.

marți, 20 iul. 2010, 17:54

[ studiu de caz: București ]

A doua trezire pe ziua de astăzi a fost încununată cu mult soare și o căldură pe măsură. Acestea fiind spuse, prima dată când am deschis ochii, era încă întuneric; vreo cinci ale dimineții să fi fost. În unele cartiere bucureștene, dureroasa întâmplare de a fi trezit brusc la astfel de ore tinde să devină una destul de obișnuită.

Pentru a nu fi înțeles greșit, zona în care locuiește subsemnatul nu este nici de departe unul din colțurile selecte aparținând Bucureștiului cel blestemat, dar nici cel mai rău cu putință. Are de toate: gunoaie, diversitate etnică, parcări lipsă, străduțe în stare jalnică, o piață extrem de animată dar prin care nu vă doresc să treceți, ce mai, nimic nu-i lipsește. Chiar și așa, vegetația e mai abundentă decât în alte părți, iar între (unele) blocuri concentrația de gunoi pe metru pătrat atinge un minim absolut, să nu mai vorbesc de liniște, care-i sfântă; astfel că toată ziua nu auzi nimic altceva înafara ciripitului păsărelelor. (mai mult…)