dicționar de muzici suedeze

duminică, 27 ian. 2013, 22:02

Mergând pe o idee similară cu cea a dicționarului explicativ al categoriilor cărămizilor, dicționarul de muzici suedeze își propune să treacă în revistă toate formațiile suedeze sau de origine suedeză despre care am scris (de obicei sub forma unor recenzii) de-a lungul timpului pe blog.

Aparențele ar dicta că o astfel de enumerare s-ar preta mai bine la muzica americană, sau de ce nu britanică, dat fiind că cele două culturi au dat grupuri și opere muzicale de o anvergură mult mai mare. Ei, iată cum se face că la mine pe blog lucrurile stau pe dos și formațiile din țări nu neapărat populare, dar în mod cert productive din punctul de vedere al materialului muzical, au ajuns să fie tratate la modul serios, dacă nu chiar de-a dreptul cuprinzător. Desfășurarea este făcută mai mult sau mai puțin într-o ordine cronologică a recenziilor, după cum urmează: (mai mult…)

est, tgt

luni, 29 dec. 2008, 23:41

Esbjörn Svensson Trio, format din Esbjörn Svensson la pian, Dan Berglund la contrabas şi Magnus Öström la tobe, a reuşit să îmi atragă destul de tare atenţia acum câteva luni când, ascultând radioul last.fm, am dat peste From Gagarin’s Point of View. Deşi grupul nu mai există la ora actuală (din cauza decesului liderului, din păcate), cei trei au lăsat publicului o discografie destul de cuprinzătoare. Nu voi răpi ascultătorului plăcerea de a devora materialul; mă rezum la a da câteva nume de melodii care (pe lângă cea menţionată mai sus) mi s-au părut geniale: Picnic (From Gagarin’s Point of View), Believe, Beleft, Below şi Elevation of Love (Seven Days of Falling), When God Created The Coffeebreak (Strange Place for Snow) sau A Picture of Doris Travelling With Boris (Viaticum), toate astea au reuşit într-un fel sau altul să rezoneze în capul meu şi să mă sensibilizeze la ureche, fiindcă au un fel foarte delicat de a se desfăşura.

Tord Gustavsen Trio îl are ca membru principal (evident) pe nenea Tord Gustavsen, muzician norvegian, ceea ce explică un pic stilul mai închis, mai apăsat decât al celor de la EST. Din trio mai fac parte Harald Johnsen (double bass) şi Jarle Vespestad (baterie). Dintre cele trei albume scoase până în prezent, cel mai tare m-a prins Being There. Mi s-a părut interesant faptul că Tord Gustavsen a studiat aspectele psihologice ale improvizaţiei şi a scris şi o teză pe tema asta. În ciuda faptului că se folosesc doar instrumente reci (pian, tobe, contrabas), sound-ul reuşeşte să fie unul al naibii de atmosferic, cu multe spaţii libere, iar fiecare bucată de pian (acord sau improvizaţie) pare să fie foarte bine gândită, ceea ce nu mă surprinde deloc din partea unui trio de jazz.