brick quote(s), #12
duminică, 2 sept. 2012, 14:51
In all major socializing forces you will find an underlying movement to gain and maintain power through the use of words. From witch doctor to priest to bureaucrat it is all the same. A governed populace must be conditioned to accept power-words as actual things, to confuse the symbolized system with the tangible universe. In the maintenance of such a power structure, certain symbols are kept out of the reach of common understanding — symbols such as those dealing with economic manipulation or those which define the local interpretation of sanity. Symbol-secrecy of this form leads to the development of fragmented sub-languages, each being a signal that its users are accumulating some form of power. With this insight into a power process, our Imperial Security Force must be ever alert to the formation of sub-languages.
- „Lectures to the Arrakeen War College” by The Princess Irulan (mai mult…)
despre înțeles: cvorum.
marți, 31 iul. 2012, 21:37
[ sau politica față cu adevărul ]
Aud în ultima vreme discuții (mult prea) dese pe tema referendumului și a felului în care trebuie dânsul să se organizeze. Unii zic ba că referendumul nu poate fi validat decât dacă se prezintă la vot jumătate plus unu din totalul persoanelor cu drept de vot (într-un sistem dat), în timp ce alții susțin că dimpotrivă, referendumul e un vot ca oricare altul [i] și poate fi considerat valid indiferent de numărul de participanți – și doi să fie, nu contează, toți porcii sunt egali. (mai mult…)
- ?! Adicătelea cum ca oricare altul? Parcă tocmai asta era problema, anume că nu există un singur criteriu de validare a voturilor. Ba uite că din nefericire există foarte multe, și nici unul, absolut nici unul nu poate satisface pe toată lumea. Nu trebuie să mă credeți pe mine, consultați mai bine de la Arrow citire. [↩]
un argument împotriva corectitudinii politice
vineri, 30 dec. 2011, 16:10
Dicționarul Google definește termenul de „corectitudine politică” după cum urmează:
The avoidance of forms of expression or action that are perceived to exclude, marginalize, or insult certain groups of people.
Ideea de corectitudine politică își propune în principiu să protejeze grupuri sociale bine delimitate, sugerând că anumite forme de expresie sunt considerate ofensatoare de către membrii lor, pe considerente culturale, morale, ideologice și așa mai departe. Această așa-zisă protecție are loc în virtutea faptului că fiecare grup social bine delimitat are dreptul să existe, dreptul în cauză fiind însoțit bineînțeles și de o anumită demnitate.
Deși în principiu ideea nu sună deloc rău, există un argument (zdrobitor, zic eu) în favoarea faptului că corectitudinea politică nu își are locul în vreo societate civilizată. Problema de fond se lipește cumva de însăși definiția corectitudinii politice, deși recunosc că nu-i o problemă pe care să pretind că o înțeleg complet. E cât se poate de clar însă faptul că o soluție cum e cea a corectitudinii politice nu poate avea decât repercursiuni negative asupra funcționării indivizilor, după cum urmează să explic. (mai mult…)
software-ul liber și guvernarea
duminică, 15 mai 2011, 18:09
Există deja de ani buni de zile, mai exact de vreo zece (plus-minus), o idee conform căreia software-ul open-source (sau liber, ca să fim cât mai stallmanieni cu putință) și guvernarea statală se pupă al naibii de bine. În ultimii ani, un număr semnificativ de state, în speță câteva din Uniunea Europeană – Uniune din care țin să vă anunț că face parte și România, în caz că nu știați – au făcut un efort de a adopta soluții open-source, fie la nivel de administrație locală, fie chiar la centru. Punerea în practică a ideii a dat rezultate mai mult sau mai puțin satisfăcătoare, unii au renunțat între timp la demers, alții nu, în fine.
Interesant este faptul că UE susține puternic ideea, fix în ciuda Microsoft-ului de peste ocean; atât de mult încât au scos o licență open-source concepută special pentru asta. Mai exact, este vorba de EUPL. Cu alte cuvinte, ei sunt pregătiți să acorde sprijin legal softului dezvoltat pentru nevoile statului, și nu numai. În acest context, poziția României vine fix ca nuca în perete: reprezentantul oficial al statului român pe probleme de IT afirmă că el nu, n-o să se bage la așa ceva în nici un caz [i]. (mai mult…)
- Ca fapt divers, articolul la care am dat link e doar una din zecile de pseudo-știri și reportaje prost documentate care sunt scrise zilnic pe teme de IT. Dar nu doresc să mă leg de articol, ci doar de citatul conținut în acesta. [↩]
statutul științei în societate
sâmbătă, 7 iul. 2012, 16:21
Ars Technica au publicat recent un articol intitulat „Compared to other groups, conservatives have least confidence in science”. Autorul abordează astfel o cvasi-problemă ridicată de un sondaj – adicătelea de un studiu – care își propune să determine încrederea populației, în particular a politicienilor (din Statele Unite, bănuiesc), în știință.
Există două probleme cu această abordare. Prima problemă e legată de faptul că studiul își propune să coreleze orientarea politică cu încrederea în știință, presupunând că există o măsură concretă a acesteia din urmă. Sigur, rezultatele arată că conservatorii au mai puțină încredere în știință, fapt care nu-i deloc surprinzător. Pe de o parte Partidul Republican – care din câte înțeleg aderă la un soi de ideologie conservatoare – e format în mare parte din indivizi care consideră că Universul a fost creat de un moș bărbos din ceruri. Pe de altă parte e treaba conservatorilor să fie preocupați de „valorile tradiționale”, n-are de ce să-i intereseze pe ei știința și alte tâmpenii.
Concluzionând pe marginea primei probleme a abordării ușor confuze a studiului, nu îmi dau seama ce interes politic ar avea partidele conservatoare să susțină știința. În cazul găinilor sferice aflate în vid e clar că conservatorismul se opune progresului științific (sau din alte domenii) și susține traiul așa cum era el pe vremea străbunilor noștri. Iar dacă în cazul real se întâmplă să mai fie și conservatori care susțin idei științifice, atunci toate bune și frumoase. (mai mult…)