despre statistică: eșantionare.
sâmbătă, 1 dec. 2012, 21:34
Povesteam cu ceva timp în urmă că rolul statisticii este în esență acela de a organiza seturi mari de date în așa fel încât să putem spune ceva despre acestea din urmă. Având un sistem — fizic sau chimic sau informatic sau de orice alt fel, importantă e posibilitatea de a-l analiza cantitativ –, statistica ne ajută deci să îi putem evalua proprietățile dintr-un anumit punct de vedere, nu unicul și nicidecum cel mai eficient din punctul de vedere al consistenței, însă un punct anume de vedere, foarte util prin prisma avantajelor teoretice și practice pe care ni le oferă.
Să presupunem bunăoară că deținem o bucată de metal, a cărei compoziție chimică o cunoaștem apriori. Bucata respectivă este un unic obiect solid despre care știm foarte bine că este în același timp format din o mulțime de atomi legați prin forțe chimice numite și metalice. Despre metale cunoaștem și că au diverse proprietăți fizice cum ar fi conductivitatea electrică sau anumite temperaturi de topire, însă dat fiind numărul mare de molecule dintr-o bucată de metal, ar fi nepractic să cuantificăm aceste proprietăți ale bucății noastre luând în considerare fiecare moleculă în parte. Fizica statistică se dovedește în acest punct a fi esențială pentru a stabili o legătură între efectele mecanicii clasice și/sau cuantice la nivel microscopic și proprietățile macroscopice ale obiectului.
Acesta este un avantaj teoretic al statisticii. Pe de altă parte avantajele practice sunt nenumărate, mai ales dacă alegem drept context Internetul, a cărui cantitate literalmente imensă de date poate fi „minerită” și prelucrată în diverse scopuri, cel mai banal exemplu fiind acela al publicității targetate. În același timp un fișier audio sau o imagine reprezintă ele însele mine de date, acestea putând la rândul lor să fie analizate pentru a extrage cuvinte, respectiv obiecte reale. Putem realiza de exemplu un program care să cunoască un măr într-o imagine oarecare prin alcătuirea unui model statistic și testarea acestuia folosind exemple pozitive și negative [i]. (mai mult…)
- Sigur, o întrebare perfect validă ar fi „cum mai exact facem asta?”. Din fericire Christopher Bishop a scris deja o carte pe temă, cred că am mai menționat-o într-un articol anterior. Ceea ce înseamnă că există deja metode consacrate de a elabora și testa modele statistice, ceea ce face ca lucrurile să fie o idee mai ușoare pentru ingineri. [↩]