wikileaks
miercuri, 4 aug. 2010, 19:01
[ sau „libertatea” pusă față în față cu Internetul ]
… „libertate” ce stă între cele mai pline de suceală ghilimele cu putință, aceeași suceală care-i prezentă în plenitudinea ei și la Ministerele Iubirii și al Adevărului [q]. Despre libertatea de exprimare este vorba, căci aparent ea este cea care doare mai tare. Sigur că informațiile legate de securitatea națională sunt secrete ce în mod normal ar trebui să asigure păstrarea libertăților individului, fie el român, american, englez sau chinez – fiecare din arhetipurile de indivizi menționați anterior percepând acest fenomen al libertății după cum a fost educat, îngrădit fiind de mentalitatea neamului propriu; să nu credeți că m-am trezit eu pe partea greșită a pernei și m-am hotărât să iau peste picior toată nația chineză, nici vorbă.
Totuși, problema de față are nevoie de un fir care să argumenteze situația și să o facă cât mai limpede cu putință. Astfel că, dacă o entitate X deține un anumit secret, fie el de importanță individuală, națională, globală sau (inter)galactică, acea informație își pierde calitatea de secret în momentul în care a fost adusă la cunoștință publicului. Este de altfel și cazul site-ului Wikileaks, care fix cu asta se ocupă, mai exact cu dezvăluirea informațiilor pe care diverși incompetenți din aparatul de conducere al SU nu-s în stare să le protejeze. Și uite așa am găsit o arie în care Statele Unite ale Americii s-ar putea să stea mai prost decât România… dar nu se știe niciodată. (mai mult…)
vimium
vineri, 30 iul. 2010, 20:19
Știm cu toții că web-ul, mai exact navigarea – cunoscută și drept surfing, pentru cei care vor să încerce impresia mai mult sau mai puțin aparentă a practicării unui sport extrem – lui a devenit în ultimii ani o parte esențială din folosirea calculatorului; vă rog, o mână virtuală sus cei care deschideți un browser fix în momentul în care sistemul de operare proaspăt deschis așteaptă comenzi din partea dumneavoastră… sau este deja deschis în momentul revenirii din sleep/hibernare. Și mai ridicați o mână cei care aveți mai mult de șasă tab-uri/ferestre (toate frumoase) de browser deschise în mod normal – sper că aveți două mâini libere, perverșilor, că doar Internet-ul pentru pornoșag există.
Având în vedere că am lămurit problema dureroasă încă din capul locului, urmează să găsim o rețetă care va rezolva toate grijile lumii, de la foamete până la (im)posibilitatea călătoriei în timp. Și cum orice problemă mare se rezolvă prin spargerea ei în probleme mai mici (aceasta din urmă și apoi legarea părților componente fiind la rândul lor probleme importante) , vom începe prin două elemente cheie. (mai mult…)
gânditul în era tehnologică
joi, 15 iul. 2010, 20:38
Dădeam acum ceva timp pe twitter – asta apropo de inutilitatea μ-blogging-ului; aș putea spune, cu un anumit grad de incertitudine, că și articolul ăsta e inutil, la fel cum blogging-ul în sine poate fi considerat lipsit de utilitate, dar nu-i de mirare că treburile astea inutile tind totuși să conteze, tot cu un anumit grad de incertitudine – peste un link către un post destul de interesant. Pe scurt, pentru cei cărora le e lene să parcurgă textul, autorul relatează cum că îi vine nu știu ce idee măreață, pe care mai apoi o pierde în procesul de a găsi o modalitate de a reține ideea cu pricina. Apoi sunt trase niște concluzii referitoare la importanța memoriei și a limbajului – caracterizat în speță prin scris – ca și caracteristici fundamentale ale speciei umane.
Asta m-a trimis apoi cu gândul la un alt articol (iar pe acesta din urmă vă invit să îl citiți singuri) pe marginea căruia mi-am dat cu părerea – în felul caracteristic în care un oarecare își dă cu părerea vizavi de o problemă, fără a fi specialist în domeniu; nu-i bai, e o chestie care stă la baza democrației, iar democrația, ehei, mare doamnă. De-aici putem trage o concluzie, și anume că e foarte posibil ca tehnologia să ne facă mai leneși. Mai leneși decât ce? S-ar părea că ne face mai leneși decât eram înainte să existe miracolele astea ale tehnologiei moderne. (mai mult…)
spaicul față cu programarea
luni, 22 mart. 2010, 22:27
Acum aproape un an am apucat, în urma unui moment de nostalgie, să povestesc pe scurt cam care a fost evoluția subsemnatului în domeniul calculatoarelor. Și asta nu întâmplător, fiindcă mi s-ar fi năzărit mie să vorbesc despre calculatoare, ci fiindcă, din nou, deloc întâmplător, mă simt pasionat de domeniul ăsta destul de tare – mărturisesc cu mâna pe inimă, în momentul ăsta am niște palpitații serioase, de parcă aș vorbi despre o ființă blondă și cu ochi albaștri (și dulci, clari, așa, cu oleacă de romantism eminescian presărat în părțile esențiale) și nu despre un obiect lipsit de viață, obiect ce mai are și tupeul de a toca numere cât timp stă aprins. (mai mult…)
midori
sâmbătă, 5 sept. 2009, 18:03
Conform ultimelor statistici (a se citi articolul lui AlexJ pe această temă pentru date exacte), browserele pe care utilizatorul de rând de web le bagă cel mai des în seamă sunt Internet Explorer, Firefox și Chrome, urmate de Safari și Opera.
Dacă în privința primului nu mă prea pot exprima, în mare parte fiindcă am încetat complet să îl folosesc cu ceva timp în urmă (deși recunosc, m-am jucat cu IE8 un pic și nu mi-a lăsat o impresie tocmai proastă), pe al doilea îl folosesc în treburile mele zilnice și sentimentul pe care mi-l lasă e unul de foarte mare nemulțumire. Înafară de faptul că are elemente de funcționalitate incomplete (faptul că te lasă să cauți în history folosind bara de adresă, dar că după două luni aceeași bară se mișcă groaznic din cauza bazei de date mare poate fi considerat astfel), oricine poate vedea că Mozilla Firefox mustește de instabilitate și memory leak-uri. Motorul său de javascript nou-nouț e un mare pas înainte, dar nu de ajuns. Același lucru îl pot spune și despre Chrome, care din punctul meu de vedere are mari bube la capitolul interfață, în sensul în care multe elemente considerate de către producători drept feature-uri devin uneori iritante. (mai mult…)