spyked bricks in the wall

(mai nimic) despre sex

Deşi există şanse ca post-ul de faţă să aibă o oarecare legătură cu aberaţia precedentă, e departe de mine intenţia de a vorbi despre moşi perverşi, violuri, gang-bang, porn sau alte tâmpenii. Nu, astăzi voi scrie despre ceva cu totul diferit. În acest moment, eu voi juca rolul puberului frustrat, plin de coşuri, care discută în mod serios problema delicată a sexualităţii umane. El discută în mod serios, eu nu o voi face fiindcă nu îmi doresc să fac din acest post o chestie demnă de luat în seamă. Aşadar, prima întrebare nu este prea importantă, dar destul de frapantă încât să pună pe gânduri: Legat de sex, care este explicaţia concretă a termenului de „sex frumos„? De ce sunt femeile sexul frumos? Asta înseamnă că masculii sunt sexul urât, nu? Şi mai ales: de ce ăl de sus a trebuit să ne împartă în două tabere atunci când a creat omu’?

Şi acum trecând la chestii cu adevărat serioase… De ce întreaga existenţă se învârte în jurul chestiei ăsteia numită secs? Care este scopul? Voi răspunde tot eu, scopul sexului este procreerea, adică să facem plozi mici şi sâcâitori care să crească sub ochii noştri şi să ne bage în mormânt (la propriu, fiindcă altcineva înafară de ei n-ar avea cine). Ok, atunci de ce majoritatea cuplurilor folosesc cauciuce şi spermicide pentru a evita sarcini nedorite? Şi întrebarea asta are un răspuns: normal, cuplurile de tineri îndrăgostiţi vor să experimenteze şi să simtă plăcerea actului secsual. O_o

Punct în care eu îmi pun o întrebare destul de ciudată (şi retorică). Unde e plăcerea? De ce o chestie care mă face să gâfâi şi să gem şi toate alea se poate spune că îmi provoacă plăcere? Poate că dimpotrivă, sexul îi un sacrificiu, o durere inevitabilă prin care omul (animalul din om) trebuie să treacă. Concluzia? Dacă vreo persoană îmi mai zice mie că suntem fiinţe raţionale, atunci eu îmi dau două palme peste faţă. Cu instinctele primare nu te joci. Da, îmi voi înroşi faţa de atâtea palme.

Deoarece mă doare capul (aştept un bebeluş, la teveu e meci de fotbal), astăzi nu doresc nici un răspuns pe acest subiect; este un subiect delicat, tabu şi mai cum vreţi voi iar eu sunt un puber frustrat şi plin de coşuri. Cu toate acestea, comentariile sunt în continuare binevenite.

Urarea zilei: iubiţi-vă mult! 😀

despre somn

Rog în mod oficial eventualii cititori de aberaţii să nu ia în serios post-urile încadrate în această categorie. Orice asemănare cu realitatea este pur întâmplătoare.

Azi noapte am adormit, obosit de munca istovitoare (??) şi de sticla de bere goală. Şi nu ştiu cum s-a făcut că peste ceva timp, din cauza unui coşmar (unul cu un moş pervers care încerca să mă violeze) m-am trezit, dar nu complet. Am încercat să deschid ochii, dar am observat că îmi e imposibil să fac asta. Am mai încercat o dată fără succes, după care am trântit sfidător în gând un „‘tu-ţi paştele mă-tii de bere că mă arde vezica dar nu pot să mă scol din pat„. No, până aici toate bune şi frumoase. Dar apoi o voce divină mi-a şoptit nişte cuvinte magice şi am fost trăznit brusc de o idee. Luminată de toate cele întâmplate, conştiinţa mi-a zis: „spaicule, tu trebe să scrii despre somn, despre ceea ce înseamnă, cum se manifestă şi de ce există el, poate-poate te faci tovarăş cu vreun filozof (cu s! [n.a.]) bogat care să te finanţeze şi pe tine„. (mai mult…)