jurnalul unui spaic obosit

joi, 14 sept. 2006, 19:28

Şi ca orice om obosit, aş putea să mă plâng de asta. Dar nu am de gând să o fac. Ce-i drept, vremurile în care leneveam şi ascultam muzică timp de 14 ore pe zi, pentru a rămâne cu încă zece de somn, au cam început să treacă. Momentan sunt destule chestii pe lumea asta care mă ţin ocupat, ceea ce e numai bine, fiindcă nimic nu e mai dulce decât un somn după o zi obositoare.

Cum oleacă de laudă nu strică prea tare, mă laud şi eu că ieri am găsit în căsuţa poştală Ubuntu Linux 64-bit. După ce versiunea pentru 32 îmi scosese sufletul fiindcă nu vroia să booteze, se pare că de data asta a luat-o lejer şi rulează la fel de smooth totul pe el. Pe LiveCD sunt câteva programe de bază, printre care am remarcat manager-ul de partiţii, very partition magic-like, numai bun pentru cei care vor să facă o instalare. În rest, pe ramdrive/hdd/USB storage device se poate adăuga orice de pe net. Am testat VLC-ul pe un film (era singurul din lista aia mare care mi-a instalat şi codecuri) şi o mers perfect. Altfel spus, pentru 99% din activităţile de bază ce pot fi efectuate pe un PC (şi nu numai), nea Ubuntu îşi face treaba perfect.

Oh, şi cică mâine nu începe şcoala. Like I care. A, începe? Nu ştiu.

Publicat de în misc stuff, tech

Comments

  • Baumwolle spune:

    Incepe. May the Force be with you, little one! ^_^

  • paintrust spune:

    sor-mea n-a inceput inca 😀 …de luni

  • spyked spune:

    Noi am început (cel puţin oficial… tre\’ să recunosc că n-am auzit nimic din ce a zis tanti de la microfon şi că berea matinală fu neobişnuit de bună). Acum, ce nu înţeleg eu e de ce se fac afirmaţii care se bat cap în cap şi de unde lipsa asta de respect pentru elevi. Fiindcă măcar un pic de respect merităm şi noi chiar dacă suntem nişte… ahem, mucoşi.

    În fine, nu contează.

  • Comentariile sunt dezactivate.