un electron se legăna…
marți, 27 feb. 2007, 21:01
[…într-un fir de aluminiu. 🙄 ]
Da, dragilor şi dragelor, am crezut că ar fi frumos din partea mea să mai scriu un „actual post” despre mine şi mirobolanta mea existenţă pe acest extraordinar pământ, deci între doi rezistori şi un somn îmi voi aşterne biţii pe foaia electronică, cu ajutorul tastaturii mele vintage (de care nu mai are nimenea). Probabil o parte din cei care încă mai citesc acest blog se întreabă de ce tot adaug pe el cărămizi de diferite culori, adică aberaţii fără noimă, care omoară nervii. Normal că nu vă voi spune (cel puţin momentan) care e scopul lor; vă las să scoateţi creieraşii din formol şi să puneţi sinapsele la lucru (apropo de electroni), doar cititorii noştri sunt mai inteligenţi decât ai lor.
As for the other stuff, sunt fericit că s-a lansat driverul NTFS-3G pentru Linux, iar acum aştept răbdător Ubuntu 7.04 varianta stabilă, pentru a migra încet către ţări mai calde, unde limbi exotice precum Python sunt mult mai bine primite.
După cum spuneam, o duc bine. Dorm o groază de timp, nu rup culegerile de fizică şi matematică, nuuuu, ies zilnic la beri şi vinuri, nu merg cu RATB-ul în fiecare dimineaţă şi nu dau nas în nas cu tot soiul de persoane nespălate, iar la restul de chestii va trebui să vă gândiţi singuri. Perverşilor.
despre nimic
sâmbătă, 24 feb. 2007, 18:14
nimic =
- rien, nichts, niente, nada, nothing;
- negare a existenţei unei entităţi date;
- absenţa a tot ceea ce există. Din punct de vedere geometric, posibil a fi un fel de punct degenerat, având astfel mai puţin de zero dimensiuni. Matematic, se apropie cel mai mult de noţiunea de mulţime vidă (mulţimea fără elemente).
- termen asociat în mod greşit cu vidul fizic. Deşi între două elemente materiale – în vid – nu există atomi sau orice altceva ce se poate numi materie obişnuită, se încearcă înţelegerea naturii energiei vidului, care se presupune că ar reprezenta o cauză a acceleraţiei ce determină expansiunea Universului. Această teorie poate fi luată drept îndoielnică încă, dar tind să o susţin. Acum mult timp cu greu şi-ar fi putut imagina cineva că atmosfera este de fapt o masă gazoasă imensă;
- prin simpla sa definire, nimicul capătă valoare în metafizic. De aici rezultă că şi nimicul, aşa cum îl percepem noi, este ceva, ducând la paradoxuri greu (sau imposibil momentan) de explicat prin raţiune. În realitate, nimicul nu există, deci practic acesta nu este nimic.
- Concluzie: singura explicaţie a nimicului este dată de natura duală a fiinţei umane. Noţiunea de „nimic” a luat naştere din necesitatea omului de a exprima opusul existenţei, deci nu este nimic altceva decât o convenţie.
„Nothing to see here, move along!”
hello, mirror
marți, 20 feb. 2007, 21:28
[– so glad to see you my friend, it’s been a while…]
M-am săturat să tot repet cuvinte pe care tu – da, despre tine era vorba; degeaba te ascunzi de adevăr, e chiar în faţa ta – te faci că nu le înţelegi. Oglinda s-a spart când am stăruit în faţa ei, din cauza reflexiei de plumb. Am încercat să mă întorc, să îl schimb, dar m-a bântuit şi m-a lovit ca un val al unei furtuni venită din altă lume.
Iar tu nu poţi schimba nimic, la fel cum nici eu nu aş putea să fac asta. Nu te cunosc şi nu pot avea încredere în tine, nu eşti decât o altă reflexie a realităţii, oglindă care apare şi dispare, lăsând urme vagi ale unei existenţe obscure, dar apăsătoare. Dacă ţi-am greşit cu ceva vreodată, să ştii că te-am iertat.
I’ll never hurt you again.
plătica sferică
duminică, 18 feb. 2007, 17:10
Mare e Doamne plasa Pământului, plasă care ne acoperă pe toţi, fără excepţii. Şi fiindcă tot e ea aşa mare, de-a lungul timpului a fost umplută cu nişte chestii care mai de care: unii oameni mai bătrâni, alţii mai tineri, site-uri mai decente, altele mai indecente, unele foarte faine şi altele… Să nu spunem cum. Cert e că nişte plictisiţi n-au avut ce face şi, în timp ce stăteau ei pe veceu, au zis „mă nene, eu tare am senzaţia că de fapt planeta asta a noastră e plată”.
Argumente? Păi dacă era sferică, în mod sigur plasa vărldvaid nu avea cum să o cuprindă. Dar să nu uităm că guvernul (acum nu ştiu la care guvern se referă… guvernul american, rus sau guvernul Tăriceanu, cred că nici ei nu ştiu) a pus la cale o mare conspiraţie şi ţine secret faptul că Pământul e un fel de masă de ping-pong înconjurată de un perete înalt de gheaţă. Dar mai ales, pozele din spaţiu sunt trucate iar sateliţii sunt de fapt turnuri înalte care recepţionează şi emit semnale. M-am liniştit.
Argumente ştiinţifice nu există, fiindcă respectivii au slabe şanse să fi absolvit ciclul gimnazial. A, şi să nu uit… READ THE FSCKING FAQ!!! 😆
valentine’s day post.
miercuri, 14 feb. 2007, 16:29
Să vă spun ceva, da’ repede-repede că mă grăbesc. Am şi eu RSS Reader d’ăla mişto (de la gugăl) şi vă urmăresc blog-urile (nu ştiu dacă voi îl urmăriţi pe al meu, sper totuşi să citiţi însemnarea asta 🙂 ). Şi uite aşa am deschis adineauri pisiul şi am dat pe feed reader. Cu ocazia asta, aş vrea să le adresez bloggerilor câteva cuvinte: da doamnelor, domnilor, domnişoarelor, ştiu şi eu că astăzi este 14 februarie şi toată lumea iese în oraş să cumpere cadouri neînsemnate pentru persoana iubită. Dar zău (şi acum urmează partea serioasă), sunt o groază de alte lucruri interesante pe lumea asta, mi se fâlfâie de sărbătorile comerciale importate de la popoare, vezi tu, mai civilizate! Sunt curios câţi o să scrieţi despre Dragobete.
Dar pentru a fi şi eu în ton cu moda, am făcut un post dedicat acestei zile minunate, zi în care norii se plimbă lin pe cerul de plumb. Da măi, vă iubesc pe toţi! Cu toate acestea, în scurt timp vă voi părăsi pentru a reveni în universul pervers al ecuaţiilor.
Mâine bag post-ul ăsta în rezervă şi îl scot la lumină la anul pe vremea asta, pentru a vă readuce aminte că nu e nevoie de astfel de ocazii pentru a arăta cât de mult iubiţi voi. Pff…