my iPod loves prog rock
joi, 12 oct. 2006, 21:17
Mi-am luat iPod. Shuffle. Da, ştiu, are doar 512MB, nu are display, bateria ţine doar vreo 15 ore, se încarcă pe USB, iar în rest accesoriile sunt cam nesimţit de scumpe; într-un cuvânt, e naşpa (yeah right). Dar nu îmi pasă. Se aude bine şi mie îmi place. Iar cele 7 ore de muzică (fiindcă mi-e lene să bifez opţiunea cu „convert to AAC” şi să mai storc din el) sunt more than enough, mai ales fiindcă cea mai mare parte din timp e pus pe shuffle şi nu îl văd. Nu vreau să îl văd, deşi nu arată rău.
Ce m-a deranjat a fost tratamentul primit în Carrefour când l-am cumpărat (pe lângă plimbările dintr-o parte în alta, se pare că domnii de la garanţie sunt mari miştocari). Nu l-aş fi luat nici de al naibii de acolo, dar am umblat juma’ de oraş după el şi doar în minunatul hypermarket (not) l-am găsit. Mai era varianta cu comandatul online, dar deja sunt alte poveşti pe aici.
Mi se pare ciudat că acum nu mai aud lătratul javrelor din cartier când ies dimineaţa din casă, nici vântul, nici gălăgia de la 6:45 dimineaţa. Dar e fain aşa. My iPod loves prog rock.
despre şcoală
vineri, 6 oct. 2006, 18:35
Bună seara dragilor şi dragelor şi bine aţi revenit pe acest site pictat cu alb şi albastru. În articolul curent spaicul va trata un subiect arzător pentru noi ăştia mai mici, dar mai puţin arzător pentru guvernanţi (aici mă refer în special la recipientele pentru dejecţii) şi parlamentari. Aşadar, şcoala a început deja de vreo trei săptămâni, iar eu simt asta din plin…
…Mai repede decât m-aş fi aşteptat, nu pot să nu observ din nou atitudinea dragilor profesori faţă de noi, elevii. Sigur, dânşii au dreptate, indiferent de subiectul despre care se vorbeşte. Nici nu pot să îndrăznesc să îi contrazic, altfel mă pun rău cu stimabilii dascăli care au muncit mult să ia nota de trecere la diverse examene (ştim noi…), şi o să am probleme tot restul anului şcolar rămas. În mod invariabil, când citeşte regulamentul ăla fad, dirigintele trece tot timpul peste drepturile elevului şi ajunge la îndatoriri şi sancţiuni aplicate, fiindcă noi ştim că elevul român nu are drepturi, nu-i aşa (şi mai e şi delincvent în devenire)? Tonul cadavrului didactic este tot timpul ridicat, aprig, deoarece educaţia se poate face doar cu parul, ale naibii pramatii împuţite ce suntem noi. Învăţaţi, că vă ia muma celui de jos! (mai mult…)
ramble on
sâmbătă, 30 sept. 2006, 14:31
Leaves are falling all around, It’s time I was on my way. Thanks to you, I’m much obliged For such a pleasant stay.
Mi se pare mie, sau ultimele săptămâni au fost neobişnuit de tomnatice? Cu siguranţă asta e cea mai frumoasă toamnă din ultimii ani.
jurnalul unui spaic obosit
joi, 14 sept. 2006, 19:28
Şi ca orice om obosit, aş putea să mă plâng de asta. Dar nu am de gând să o fac. Ce-i drept, vremurile în care leneveam şi ascultam muzică timp de 14 ore pe zi, pentru a rămâne cu încă zece de somn, au cam început să treacă. Momentan sunt destule chestii pe lumea asta care mă ţin ocupat, ceea ce e numai bine, fiindcă nimic nu e mai dulce decât un somn după o zi obositoare.
Cum oleacă de laudă nu strică prea tare, mă laud şi eu că ieri am găsit în căsuţa poştală Ubuntu Linux 64-bit. După ce versiunea pentru 32 îmi scosese sufletul fiindcă nu vroia să booteze, se pare că de data asta a luat-o lejer şi rulează la fel de smooth totul pe el. Pe LiveCD sunt câteva programe de bază, printre care am remarcat manager-ul de partiţii, very partition magic-like, numai bun pentru cei care vor să facă o instalare. În rest, pe ramdrive/hdd/USB storage device se poate adăuga orice de pe net. Am testat VLC-ul pe un film (era singurul din lista aia mare care mi-a instalat şi codecuri) şi o mers perfect. Altfel spus, pentru 99% din activităţile de bază ce pot fi efectuate pe un PC (şi nu numai), nea Ubuntu îşi face treaba perfect.
Oh, şi cică mâine nu începe şcoala. Like I care. A, începe? Nu ştiu.
even more random stuff
duminică, 27 aug. 2006, 16:08
– Tocmai am ascultat un album al unui tip pe nume Allan Holdsworth, great stuff. Sunet destul de sintetic, foarte curat, frazaj absolut incredibil. Stilul se plimbă pe undeva în zona jazz-fusion, puţin psihedelic şi sărit de pe fix. Îmi place la nebunie deşi nu înţeleg foarte mult din modurile sau măsurile folosite în melodii (poate tocmai de-aia mă şi atrage).
– Pierdut concertul Steps2Groove de aseară.
– M-am apucat să citesc despre fractali şi am pus mâna pe un program destul de stufos pe nume Mathematica, complex şi destul de confusing. Superb. Trebuie să pun mâna să citesc şi ceva documentaţie, altfel nu am şanse, iar help-ul e imens.
– Am tot uitat să adaug albumul Bossa Nova al lui John Pizzarelli la lista mea de „music I like so much”. Foarte relaxant album, plăcut urechii, recomand oricui să asculte, inclusiv celor care nu au nici o treabă cu muzica în general. Şi ca fapt divers am mai făcut rost de un EP Magnet – mai exact o parte din sountrack-ul Dreamfall (ştiu, sunt addicted până în măduva oaselor) – care cică ar fi fost nominalizat la nuştiuce award-uri MTV (nu că m-ar interesa aspectul ăsta). Interesant, comercial, plăcut cele patru melodii destul încât să le mai ascult şi next time.
– N-am mai scris nimic interesant în ultimul timp, my voice sucks, felul în care cânt la chitară nu mă satisface, trei sferturi din pozele de pe deviantART ar merita şterse din galerie, deci sunt într-un mare impas în ceea ce priveşte productivitatea mea artistică. Şi ar trebui să mă simt prost din cauza asta. But I don’t.
– Mi-e foame.