spyked bricks in the wall

midori

Conform ultimelor statistici (a se citi articolul lui AlexJ pe această temă pentru date exacte), browserele pe care utilizatorul de rând de web le bagă cel mai des în seamă sunt Internet Explorer, Firefox și Chrome, urmate de Safari și Opera.

Dacă în privința primului nu mă prea pot exprima, în mare parte fiindcă am încetat complet să îl folosesc cu ceva timp în urmă (deși recunosc, m-am jucat cu IE8 un pic și nu mi-a lăsat o impresie tocmai proastă), pe al doilea îl folosesc în treburile mele zilnice și sentimentul pe care mi-l lasă e unul de foarte mare nemulțumire. Înafară de faptul că are elemente de funcționalitate incomplete (faptul că te lasă să cauți în history folosind bara de adresă, dar că după două luni aceeași bară se mișcă groaznic din cauza bazei de date mare poate fi considerat astfel), oricine poate vedea că Mozilla Firefox mustește de instabilitate și memory leak-uri. Motorul său de javascript nou-nouț e un mare pas înainte, dar nu de ajuns. Același lucru îl pot spune și despre Chrome, care din punctul meu de vedere are mari bube la capitolul interfață, în sensul în care multe elemente considerate de către producători drept feature-uri devin uneori iritante.

Motiv pentru care am decis să vorbesc despre un browser care nu își găsește locul în nici o astfel de listă, dar care ar putea fi folosit fără probleme de către userii care își doresc ceva mai lightweight. Midori e un browser bazat pe WebKit (astfel că trece testul Acid3), dezvoltat pe o platformă GTK. Nimic ieșit din comun, browser-ul vine cu suport de scripting, extensii și plugin-uri; ceea ce m-a impresionat la el este că, deși încă în stadiu alpha, acest progrămel e destul de stabil încât să poată fi folosit fără probleme. Pentru utilizatorii de Ubuntu, PPA-ul este fix la locul lui.

Deși inițial îmi propusesem să scriu doar despre Midori și ceea ce poate el să facă – nu mare lucru, dar poate tocmai asta e problema, și anume aceea că dezvoltatorii de browsere își imaginează că un browser web trebuie să facă mare lucru – am extins discuția oleacă. Nici pentru utilizatorii de Qt/KDE lucrurile nu stau mai rău, un schelet de browser bazat pe Qt și WebKit putând fi scris în maxim o oră. Arora e un exemplu destul de bun. Un lucru e cert, zic eu: Firefox și compania, în marea lor dorință de a revoluționa felul în care utilizatorii folosesc web-ul, riscă pe viitor să piardă în fața unor concurenți mai mici dar cu viziuni ceva mai realiste.