să scriem împreună un generator de text markov (iv)
sâmbătă, 26 ian. 2013, 12:40
Am stabilit în cadrul părții a treia a seriei că urmează să construim un generator de text Markov format din două componente:
- O componentă care primește la intrare un model statistic, adică un lanț Markov, și întoarce un text generat aleator. Aceasta a constituit subiectul celei de-a doua părți a tutorial-ului.
- O componentă care primește la intrare unul sau mai multe texte într-o limbă oarecare și construiește pe baza lui, respectiv a lor, lanțul Markov necesar generării de text. În cele ce urmează vom implementa această a doua parte, care este de fapt prima parte a algoritmului în totalitatea sa.
Am observat de asemenea că problema construirii unui model pentru generarea propozițiilor într-o limbă oarecare este teoretic intractabilă. Pe de o parte un „corpus al limbii” complet ar putea fi constituit doar din totalitatea textelor și cuvintelor scrise în limba respectivă. Pe de altă parte limba este o unealtă flexibilă, cu reguli și excepții care pot fi încălcate în diverse contexte, și a cărei formalizare este un subiect de cercetare intens la ora actuală în știința lingvisticii. (mai mult…)
să scriem împreună un generator de text markov (iii)
vineri, 4 ian. 2013, 23:44
Până acum am povestit despre lanțuri Markov și am găsit un model computațional de reprezentare a acestora, după care am construit pe baza modelului un program care parcurge pseudo-aleator lanțul și întoarce stările parcurse. Am arătat că stările pot diferi de la un apel la altul și că valoarea stării următoare depinde de distribuția de probabilitate formată de stările succesoare. Din fericire generatoarele de numere pseudo-aleatoare din calculatoarele de zi cu zi sunt suficient de bune încât să asigure încadrarea cu o anumită eroare (suficient de mică) în distribuția fiecărei stări.
O abordare mai serioasă a lanțurilor Markov ar presupune parcurgerea unor subiecte destul de aride precum procesele stochastice și distribuțiile de probabilitate. Din nefericire noi nu avem loc aici să intrăm în astfel de subiecte, motiv pentru care abordarea folosită în continuare va fi una așa-zis „intuitivă”, sau mai degrabă o bâjbâială empirică având rolul de a familiariza cititorul cu problema lanțurilor Markov și a generării de text pe baza lor. (mai mult…)
despre piraterie și raritate artificială
duminică, 30 dec. 2012, 13:40
Cory Doctorow — care apropo, pare a fi unul dintre puținii, dacă nu singurul blogger care abordează public problema eticii pirateriei — scrie în The Guardian un articol care explică felul în care strategiile de marketing ale industriei media încurajează pirateria, și impactul economic asupra consumatorilor așa-zisului „entertainment”. Nu intru în detalii în ceea ce privește articolul, însă vă recomand să îl parcurgeți ca fond pentru ceea ce voi urma să povestesc.
Povesteam în „proprietatea virtuală față cu dinamica non-lineară” despre cum economia a ajuns să funcționeze ușor defectuos odată cu introducerea resurselor virtuale în ecuație. E musai să înțelegem că „virtual”-ul din „proprietatea virtuală” nu are sensul său inițial de „posibil”: cuvântul și-a distorsionat un pic înțelesul de când cu apariția calculatoarelor, devenind mai apropiat de „abstract”, de lumea formelor sau a ideilor. Ăsta e primul pas către a înțelege schimbarea de paradigmă adusă de proprietatea intelectuală în economie.
În economia clasică orice produs fizic este valorificat în primă fază prin anumite costuri, cum ar fi de exemplu materia primă, utilitățile, salariile angajaților și așa mai departe. Prețul produsului este în principiu o funcție de costuri, dar doar în măsura în care acestea trebuie acoperite pentru a asigura funcționarea organismului care este agentul economic; mai departe producătorul caută să își maximizeze utilitatea prin mărirea profitului, pe care mai apoi îl reinvestește sau îl cheltuiește în știu-eu-ce-scopuri, în orice caz nu îl ține la ciorap. Problema pur cantitativă aici este aceea că dacă o șosetă e produsă la prețul 
șosete vor fi produse la 
änglagård – viljans öga (2012)
sâmbătă, 29 dec. 2012, 15:39
Dat fiind faptul că nu am mai scris de multă vreme despre formații suedeze [i], am decis să profit de recenta apariție a noului album Änglagård și să reiau obiceiul, dacă poate fi numit un obicei. Vă voi prezenta deci Viljans Öga, apărut astă vară spre surpriza fanilor trupei, care nu aveau probabil nici cea mai mică speranță că oamenii ăștia o să scoată un nou album după optsprezece ani.
Änglagård s-ar traduce literal drept „grădina îngerilor” sau „casa îngerilor”, sau cam așa ceva. Formația a apărut în anul 1991, când bassistul Johan Högberg și chitaristul Tord Lindman s-au apucat să caute oameni interesați de rock progresiv inspirat din muzica anilor ’70. Din componența inițială a mai rămas doar Anna Holmgren la flaut, bateria și clapele fiind interpretate de membri noi ai formației, Erik Hammarström și respectiv Linus Kåse. Änglagård-ul original s-a desființat în jurul anului 1994, după două albume, Hybris și Epilog, care au fost aclamate și au câștigat tot soiul de premii și locuri întâi prin topurile de prog. După toată perioada asta, acum vreo zece luni ne-am trezit cu un canal dedicat pe Youtube și cu vreo două trei clipuri despre repetițiile și înregistrarea noului album.
Eu am aflat despre trupă acum vreo cinci ani, ba chiar le-am și parcurs discografia de câteva ori, însă nu pot spune că am rămas cu mare lucru din asta. Epilog mi s-a părut interesant dar foarte greu de digerat, iar de pe Hybris am reușit să înțeleg mai bine una sau două piese, nefiind foarte interesat de albumul în ansamblul său. Cu toate astea pasajele de orgă de pe Viljans Öga mi-au atras atenția, ba chiar m-au dat pe spate, moment în care a început relația mea de dragoste cu formația asta. (mai mult…)
- Apropo de asta, simt nevoia de a face o sinteză a tuturor trupelor suedeze, sau de origine suedeză, despre care am scris până acum pe blog. Privind problema în ansamblu, îmi dau seama că nu puține din trupele pe care le-am analizat se încadrează în categoria asta. În plus acestea sunt doar o parte din grupurile suedeze de muzică, pentru că nu o să mă apuc să scriu despre Roxette, Abba sau Europe, și nici măcar despre Katatonia, Arch Enemy, In Flames sau Bathory. Îi invit însă să scrie despre dânsele pe cei care se pricep. [↩]