spyked bricks in the wall

progressive

dream sequencer system online… in the garden of… emotions.. I remember… omg, cred ca sunt atatea pasaje de introdus incat nu mi-ar ajunge o ora intreaga sa incep (ca de terminat nu am nici un dubiu, e clar ca nu termin). Nu-mi mai incap in piele de fericire 😀 . Dupa ce am ascultat din nou (si am inceput.. cat de cat.. sa inteleg) Into The Electric Castle, desi Buster mi l-a dat acum o groaza de timp in primire, am mai facut rost si de The Universal Migrator, format din doua parti, deci o gramada de material de digerat. Ambele proiecte ale lui Arjen Lucassen, un tip cam genial de felul lui. si pe langa toate astea, a mai picat si o discografie intreaga Dream Theater, pentru care trebuie sa multumesc cuiva, se stie el.

O singura problema imi pun… cand o sa am timp eu sa ascult toate astea nu stiu, e atat de mult, plus ca am inteles ca „all that shit” se leaga, chiar si intre albumele Ayreon, de parca nu imi ajungea Scenes From A Memory (si nu imi ajunge). Cu riscul de a parea un pic cu nasul pe sus, progressive metal/rock isn’t easily understood by most people, se poate compara cu usurinta cu opera (Ayreon) sau cu muzica simfonica (diferitele albume Dream Theater). si dupa prea mult metal progresiv, blues-ul face bine la creieras 🙂 .

Multumesc – pentru ca nu se putea sa uit – domnilor de la Pink Floyd pentru ca au ridicat stacheta asa de sus si au lasat sa apara chestiile astea incredibile.