dinamica traficului, un model

duminică, 5 aug. 2012, 17:29

DEX dă termenului de trafic o definiție particulară și cvasi-improprie:

TRAFÍC, traficuri, s. n. 1. Totalitatea transporturilor de mărfuri sau de persoane care se fac pe o anumită cale de comunicație, cu anumite mijloace de transport, într-un interval de timp și în condiții precizate. ♦ Totalitatea legăturilor de telecomunicație stabilite într-un anumit interval de timp și în anumite condiții tehnice.

În fapt traficul este sinonim cu conceptul abstract de transport, care presupune un spațiu S al cărui obiect o (nu neapărat unicul) poate fi mutat de la un punct x_1 către un alt punct x_2. Mutarea va duce astfel la transformarea lui S într-un alt spațiu, tot S, însă cu poziția lui o schimbată [i]. Ținând cont de faptul că două obiecte distincte o_1, o_2 \in S nu pot ocupa aceeași poziție la un moment dat – sau, dacă ar fi să ne luăm după definiție, în același spațiu dat -, dorim să modelăm transportul unei mulțimi (posibil infinite) de obiecte prin S.

Complexitatea deloc redusă a problemei prezentate mai sus mă obligă să îi aduc simplificări acesteia din urmă. Cazul particular ilustrativ în acest sens este o găselniță a unor matematicieni și calculatoriști celebri – printre care se numără și John von Neumann -, anume automatul celular – mai cu seamă cel unidimensional, ale cărui proprietăți le voi enunța în cele ce urmează. (mai mult…)

  1. A se observa că definiția face complet abstracție de natura spațiului sau a obiectelor aflate într-însul. La urma urmei nu ne interesează dacă avem de-a face cu vaci, saci de făină sau biți, elementele ce țin de detaliu – cum ar fi de exemplu un protocol de transport – fiind lăsate în totalitate implementării. []