despre problemele educației economice
duminică, 10 mart. 2013, 11:24
Vom privi în cadrul acestui articol economia drept o disciplină care se ocupă cu alocarea resurselor în cadrul unui sistem oarecare, contrar opiniei generale conform căreia economia se ocupă în general de „chestii legate de bani” [i]. Putem spune deci, într-un sens foarte abstract, că producția sau vânzarea unui bun nu diferă foarte mult de alocarea unui grup de oameni pentru rezolvarea unei probleme sau de alocarea unor sarcini pe un procesor [ii]. Tot prin economie putem înțelege și un sistem economic, adică fie un scenariu concret, fie unul închipuit în care e aplicat un model economic anume.
Economia este o disciplină foarte veche, poate atât de veche precât umanitatea însăși. În acest context, putem vorbi deci de o anume gândire economică, sau dacă vreți inteligență economică, la nivelul persoanei. Evident, disciplina a evoluat de-a lungul timpului, ajungând în prezent să fie considerată materie obligatorie în liceu [iii], unde sunt predate — din câte îmi aduc aminte, și vă rog chiar să mă corectați în cazul în care greșesc — câteva principii, ceva economie generală, plus niște concepte de micro și macroeconomie. Cum nu mi-am dat licența în economie și nici nu am făcut studii organizate în acest domeniu, vorbesc cumva privind dinafară, de unde s-ar putea să rezulte destule concepții greșite, caz în care vă invit din nou să mă corectați.
Ei, din poziția unui individ care trăiește într-o economie (de piață) oarecare, într-un colț de pe planetă oarecare, și care în plus încearcă pe cât posibil să își dezvolte o gândire economică rațională, mi se pare că educația economică obligatorie are niște lacune, unele mai mici, altele destul de mari. (mai mult…)
- În particular, finanțele se ocupă de alocarea banilor. [↩]
- Notăm totuși că nu s-a demonstrat până în prezent că oamenii sunt echivalenți cu mașini Turing, în primul rând pentru că nu a fost găsit încă un model computațional care să descrie individul. [↩]
- Cel puțin în România. Presupun că „înafară”, unde lumea presupune automat că educația e mai bună decât „la noi”, economia primește cel puțin la fel de multă atenție. [↩]
probleme cu lumea de astăzi
duminică, 30 sept. 2012, 14:41
În ultima vreme tineretul de pe Interneți are un obicei interesant, acela de a publica pe diverse site-uri citate, din care unele aforisme ale unor personalități marcante (de obicei) ale secolului trecut. Mă găsesc de-a dreptul încântat de faptul că oamenii caută a exprima idei deseori complexe sub forme simple; sunt cu atât mai încântat cu cât acestea sunt preluate din cărți marcante, fapt ce denotă într-o anumită măsură cultivarea. În același timp mă dezamăgește totuși faptul că mulți indivizi dau dovadă de o slabă înțelegere a citatelor pe care le folosesc cu atâta pricepere. Unul din aceste citate sună după cum urmează:
The trouble with the world is that the stupid are so confident while the intelligent are full of doubt.
Textul îi aparține cică lui Bertrand Russell și sună de fapt în felul următor:
The fundamental cause of trouble in the world today is that the stupid are cocksure while the intelligent are full of doubt. (mai mult…)
scurt ghid pentru eradicarea pirateriei
sâmbătă, 31 mart. 2012, 13:57
Dacă tot m-am apucat să întorc pirateria pe diversele ei părți, mă gândesc că nu ar strica să ofer și o perspectivă personală asupra problemei. Totuși, în ciuda faptului că perspectiva e una pur personală și în care eu unul mă regăsesc fără să fi cerut părerea celorlalți, e foarte posibil ca aceasta să fie de fapt integrată în mod universal în psihologia cumpărătorilor. Astfel se poate ca agenții economici inteligenți să ia în considerare în mod implicit ideile de mai jos.
Pentru a putea stabili zisele idei rând pe rând și una câte una, trebuie să plecăm întâi de la o premisă. Ei, premisa de la care voi pleca este simplă: pe scurt, eu sunt un potențial client deci dau banii cui și când vreau și producătorul de material sub copyright nu are decât să mă asculte, în caz contrar dând faliment; pe lung am tratat problema când am vorbit despre martie negru. Firește că eu aș putea la fel de bine să le impun producătorilor să-mi facă o felație, fapt ce e absurd și i-ar determina pe dânșii să îmi impună același lucru. Deci cu alte cuvinte condiția necesară este ca criteriile mele pentru achiziționarea unui produs dat să fie raționale și să beneficieze ambele părți ale schimbului economic.
Criteriul zero și cel mai important este acela că orice producător de artă, software și alte materiale care cad sub incidența proprietății intelectuale trebuie să existe pe Internet, context în lipsa căruia nu putem mai putem discuta despre intelect de cel puțin zece ani încoace. Iar aici e clar că cererea nu e a mea personală, ci a arhivei™, care-i mai mare decât noi toți la un loc. (mai mult…)
inteligența economică
vineri, 12 aug. 2011, 21:45
Spuneam în articolul anterior legat de inteligență că formularea unei definiții clare, concise și generale a inteligenței este cvasi-imposibilă. Continuând însă drumul nostru către o înțelegere profundă a noțiunii de inteligență, nu putem să nu remarcăm faptul că economia acoperă și încearcă să rezolve în fapt o bună parte a problemei agentului inteligent. De ce tocmai economia, vă întrebați? Păi orice agent inteligent trebuie să ia decizii pentru a rezolva probleme. În plus, teoria decizională este strâns legată de teoria jocurilor, pentru că la un nivel mai înalt agentul va avea nevoie de o strategie de rezolvare a problemei. În fine, teoria jocurilor reprezintă o abordare anume asupra problemelor economice, fie că vorbim de economia individului, a familiei sau cea a unei companii.
Merriam-Webster dă următoarea definiție (non-ciclică) economiei:
a social science concerned chiefly with description and analysis of the production, distribution, and consumption of goods and services
Traducând în limbajul de mai devreme și mai pe românește, economia ia un spațiu de opțiuni/oportunități (bunuri și servicii) și îl analizează. Mai exact, analizează cum „curg” acestea dinspre producție și către consum, deci de la un agent economic la altul. În acest context al economiei, agentul inteligent prezentat în articolul anterior, cel cu utilitate și scop, trebuie să se decidă asupra opțiunii care îi va maximiza utilitatea și îl va aduce cât mai aproape de scop. (mai mult…)
o definiție a inteligenței
luni, 6 iun. 2011, 19:09
Doamna inteligență este o cutie a pandorei (sau o cutie neagră?) studiată de mult timp de noi, adică de oameni, cu excepția cazului în care sunteți de pe Marte (sau mai rău, Venus) și citiți acest blog. Aceasta a fost asociată de-a lungul timpului cu multe aspecte ale ființei umane. Fiți pe pace însă, asocierea a fost de cele mai multe ori eronată.
Spre exemplu, poate executa un calculator electronic operații de înmulțire cu o precizie de douăzeci de zecimale în mai puțin de o secundă? Se pare că da, spre deosebire de cea mai mare parte din indivizii rasei umane. Este însă calculatorul inteligent? Asta depinde de multe lucruri, dar majoritatea calculatoarelor nu știu nici măcar să se pornească singure. De fapt, avem destul de puține motive să atribuim vreun fel de inteligență calculatoarelor [i]. (mai mult…)
- Când zic „calculator”, mă refer la acea bucată de fier, textolit și siliciu făcută de mâna omului, nu la programele care rulează pe el și nici la alte aspecte care abstractizează mașina fizică. Aici s-ar putea aduce argumentul că nici ființa umană nu e o entitate pur fizică, dar mai bine să lăsăm dezbaterea asta pe altă dată. [↩]