this week on wikileaks
duminică, 5 dec. 2010, 16:23
Vă mai aduceți aminte cum povesteam că politicianul are o viziune deosebit de îngustă asupra Interneților? Sau despre faptul că părerea politicului despre Internet valorează zero, în timp ce invers, Internetul îi poate băga în rahat pe unii din politicieni? Sau mai rău, dar nu are rost să mai intrăm în detalii.
N-am nici un fel de tangențe cu jurnalismul, însă mă mănâncă undeva să fac o sinteză a evenimentelor din ultima săptămână, deoarece mi se par extrem de importante, raportându-le la idei precum drepturile omului, Internet vs. governments, cenzura și așa mai departe, adicătelea chestii care ne afectează fie că vrem fie că nu. Revenind, săptămâna asta a vuit twitter-ul de știri legate de o serie nouă de documente scoase la iveală de către Wikileaks, de data aceasta pe tema unor probleme diplomatice. Fapt care bag seama că a supărat rău, mult mai rău decât data trecută.
Spun „mai rău”, fiindcă consecințele nu s-au lăsat deloc, dar absolut deloc așteptate. Sub presiunea unor factori politici (îmi permit, cu scuzele de rigoare, să speculez asta), un prim contraatac a venit sub forma unui DDoS, urmat de omorârea fără discuții a domeniului wikileaks.org. Să nu mai spunem că o altă primă consecință a fost omorârea la fel de subită hosting-ului de către Amazon, iar în cele din urmă PayPal le-a blocat contul jurnaliștilor noștri despre care gurile rele spun că nu-s jurnaliști.
Chestiunea care m-a îngrijorat e legată de faptul că anumite instituții de stat ale SU au început deja să blocheze site-ul. Probabil vă amintiți cum toată lumea arăta cu degetul spre statul chinez atunci când bloca diverse site-uri, printre care și Wikileaks-ul lui Assange. Cireașa de pe tort, deși deloc de mirare, este că o bună parte din cetățenii americani pun botul la propaganda guvernului SU împotriva a ceea ce se întâmplă. Din fericire, mai există organizații și oameni întregi la cap care se obosesc să observe care este de fapt statutul legal al Wikileaks.
Într-o altă ordine de idei, cercetătorii de la NASA au descoperit alte forme de viață ciudate (nu-i prima și probabil nici ultima dată), unele ce par a digera ceea ce pe noi ne cam omoară. Ce legătură [i] are asta cu problema noastră nu am de unde să știu.
- Am fost informat de diverși indivizi cum că conferința de presă organizată de NASA – cu surle și trâmbițe, ce-i drept – ar fi fost de fapt o diversiune pentru a distrage atenția publicului de la problema Wikileaks; și eu care credeam că doar la noi se întâmplă din astea. [↩]
Comentariile sunt dezactivate.
Comments
Încă te miră chestiile astea? Faptul că trăim în secolul vitezei nu înseamnă că omenirea a trecut printr-un progres, o grămadă de aspecte sunt neschimbate de sute și chiar mii de ani. Masele vor fi întotdeauna manipulate și orbite după bunul plac al celor care dețin frâiele puterii mondiale. Sunt varii motive pentru care se întâmplă chestia asta, dacă ar fi să le rezum aș spune „pentru că se poate și are cine câștiga din asta”.
Ce este într-adevăr demoralizant este că ne afectează pe toți, fie că facem parte din miliardele de cretini, fie că nu.
Nu-i vorba că m-ar mira sau nu. Important e să încercăm a găsi o vedere de ansamblu asupra problemei, atât din punctul de vedere politic (grupurile de interese implicate), cât și din cel istoric (cum s-a schimbat imaginea oamenilor despre democrație față de deceniile trecute și cum urmează să ne afecteze asta).
Mie tot ce îmi rămâne să fac e să trag o concluzie cât de cât obiectivă. Fiindcă la urma urmei (și îmi asum afirmația asta), dacă privim pasivi la ceea ce se întâmplă, atunci se spune că putem la fel de bine să ne băgăm în oala cu miliarde de cretini; părerea mea.
Sunt întru totul de acord cu ultima afirmație, pasivitatea echivalează cu apartenența la oala cu căcat, nu mai vorbesc de ignoranță/starea de a nu fi informat. Cunosc o grămadă de tineri care sunt exact în acest stadiu. Viitorul nu sună bine.
[…] (aproape) decembrie, butoiul cu pulbere Wikileaks a luat foc. Guvernul Statelor Unite a exprimat fățiș războiul față de organizație atât prin […]