spyked bricks in the wall

un exemplu de design prost pe web

Este site-ul din următoarea imagine:

The Global Mail – care apropo, au făcut un reportaj despre cum lucrurile se schimbă în Pyongyang!1 – nu e nici de departe cel mai prost site pe care l-am văzut de când umblu pe Interneți, cel puțin nu în ceea ce privește interfața. Din varii motive reușesc să dau zilnic peste site-uri cu un design oribil, care parcă e făcut să-mi distrugă ochii, asta atât datorită unor relicve gen Adobe Flash cât și din cauza unor designeri care au consumat prea mult canabis sau ceva de genul. Bun, dar atunci de ce m-aș apuca eu să mă leg tocmai de exemplul ăsta particular, când pot la fel de bine să iau un site românesc la întâmplare și să-l toc până mă dor degetele și fac praf tastele și așa mai departe.

Motivul stă în faptul că site-ul are o particularitate interesantă: e proiectat astfel încât să livreze fix opusul a ceea ce ar trebui. Știți site-urile alea cu pornografie și pop-up-uri cu malware cu mai multă pornografie și țâțe, cur și așa mai departe, nu? Ei, alea își servesc foarte bine scopul, în sensul că sunt concepute astfel încât pot scoate din sărite un individ care le vizitează frecvent, cu toate reflexele acestuia mai mult sau mai puțin pavloviene. Site-ul The Global Mail e fix pe dos: pare a fi un site destinat jurnalismului, însă aportul de informație de orice fel al acestuia este zero, și nu din cauza scriiturii în sine – sau poate că da, dar eu unul nu am reușit să ajung la o analiză atât de adâncă.

Nu pot să zic că mă pricep la interfețe grafice, însă lăsând la o parte aspecte precum culorile, aranjarea pe coloane a textului principal etc., problema principală a paginii capturată mai sus este că ascunde într-un mod de-a dreptul nesimțit informația utilă, adică textul articolului. Ce e cel mai rău e că scroll-ul cu săgețile sus și jos din tastatură nu merge, iar scroll-ul cu mouse-ul se comportă complet neintuitiv, mergând pe orizontală în loc de verticală. În plus nu se face un wrapping pe orizontală cum probabil ar fi normal într-o astfel de aranjare, ci textul e efectiv tăiat undeva la sfertul coloanei.

În plus aspectul mai suferă de câteva lacune evidente, precum titlul supradimensionat al articolului, bara orizontală care e enervantă în ciuda faptului că au stilizat-o și nu în ultimul rând căsuța aia din dreapta jos cu rahaturi cu facebook, twitter și alte lucruri care apar mult mai evidente decât ar fi necesar. Toate deciziile astea de design au plecat bănuiesc de la două premise false, anume că oricine intră pe site-ul lor are fie rezoluția monitorului de minim 1440×900, fie fereastra browser-ului maximizată.

Așa se întâmplă că subsemnatul – atras de perspectiva unui articol tratând subiectul vieții de zi cu zi în Coreea de Nord – a intrat pe un site de unde n-a reușit să extragă absolut nimic util, lucru cel puțin ciudat dacă stăm să ne gândim că ziarul cu pricina nu e nici măcar în spatele unui paywall. De ce ne-ar mai mira atunci că jurnalismul e un cadavru în putrefacție?

În încheiere vă las cu o idee demnă de a fi înțeleasă în profunzime și care ar trebui predată în cadrul fiecărui curs introductiv de design grafic, arhitectură sau orice alt domeniu care leagă arta de practică: mintea umană funcționează asemenea unui filtru de zgomot. Drept urmare un design corect va funcționa spre a oferi consumatorului uman informație utilă încadrată în exact atât zgomot cât e necesar pentru a stimula atenția. Design-urile greșite pe de altă parte sunt cele care duc la identificarea incorectă a zgomotului drept informație. Pur și simplu.