random xx.03.11 facts

marți, 29 mart. 2011, 15:19

Fiindcă luna asta a avut loc un eveniment (de-a dreptul aleator, cum ziceam) despre care o să se mai vorbească ceva timp de acum încolo și fiindcă toți inteligenții se apucă să își dea cu părerea pe subiect fie că sunt în temă sau nu, iată că spaicul s-a hotărât să aloce un articol întreg (sau aproape) cutremurului din Japonia, articol care se va alătura celor țșpe mii câte mai există pe Internet.

Nu întâmplător scriu cu întârziere despre asta. Sunt de părere că un eveniment analizat la rece are șanse mult mai mari să fie înțeles în profunzimea lui decât un „breaking news” care în fapt nu reușește să dea mari detalii. Sigur, asta nu a împiedicat presa și opinia publică și din România și din străinătate să vorbească despre „cutremurul apocaliptic”, „dezastrul de la Fukushima”, „acest al doilea Cernobîl” sau „na, bată-i-ar să-i bată, că i-a bătut Dumnezeu pe păgânii ăștia de Japonezi după ce ne-au făcut la Pearl Harbor”.

Cumva amuzant, dar într-un fel care ar trebui să ne dea de gândit, e faptul că din toate națiile care au luat parte la eveniment pe 11 Martie, cel mai bine au primit șocul tocmai japonezii. De mirare? Nu. În plin haos, populația afectată de cutremur a stat calmă, poate cu excepția celor care lucrau la reactoarele de la Fukushima. Bun, e clar că dezastrul ăsta (la cutremur mă refer) o să rămână pentru ei în istorie, dar japonezul practic (așa ciudat cum îl vedem noi cu ochii de vestici) și-a revenit repede și s-a gândit aproape imediat la ce urmează să facă după și cum o să își repare infrastructura făcută praf. După care a trecut la treabă. (mai mult…)

starea jurnalismului românesc

marți, 22 mart. 2011, 17:34

[ Studiu de caz: Evenimentul Zilei ]

Drept să fiu, eu, spaic cum mă aflu pe astă lume, nu citesc presa scrisă de la noi. Sunt de-a dreptul lipsit de încredere atunci când vine vorba de adevărul informațiilor oferite de ziarele românești, sau mai rău, nu am încredere că presa românească îmi poate oferi ceva util de citit, văzut sau auzit. Nu-s primul care crede asta, nici ultimul, iar mulțimea internauților care își exprimă (în mod vizibil sau nu) același punct de vedere tind să cred că are o cardinalitate deloc neglijabilă.

Ei, priviți că, printr-o pură întâmplare, articolul de mai sus este unul interesant. Este de interes nu doar pentru mine ca și student, nu doar pentru Vlad ca și promotor al proiectului și nu doar pentru profesori universitari și manageri de firme din IT. Nu, e un subiect care poate interesa mai mult sau mai puțin pe oricine, unul care informează pe toată lumea că în țară se întâmplă lucruri faine, că firmele vor să recruteze oameni, că economia, cel puțin în domeniul calculatoare și tehnologia informației, merge, cum a șchiopătat și anul trecut în plină criză, cum a mers și acum doi ani și așa mai departe. (mai mult…)

chrome os – primele impresii

duminică, 20 mart. 2011, 12:35

S-ar putea ca articolul de față să pară cumva prematur, deși nu este, doar prin prisma faptului că se discută atât de mult despre Chrome OS în ultima vreme. De asemenea, e posibil ca titlul să fie un pic pe lângă, în sensul că nu voi vorbi aici fix despre Chrome OS, ci despre latura open-source a proiectului, adică Chromium OS, aceasta fiind și singura variantă a sistemului de operare care să fie deschisă publicului larg la ora actuală. Astfel, recenzia de mai jos este o critică la adresa build-ului din 17 martie, testat pe VMWare.

Se întâmplă că mi-am manifestat în diverse rânduri interesul pentru ceea ce se întâmplă în lumea sistemelor de operare. Sistemul de operare vine mai presus de orice altă componentă software dintr-un calculator, fiind cea dintâi interfață a utilizatorului cu mașina. Sigur, vor exista mereu păreri legate de linia dintre ceea ce înseamnă sistemul de operare propriu-zis și restul programelor existente, dar asta contează prea puțin în fond și la urma urmei. Am avut ocazia să scriu câte ceva despre Windows, Linux în general și Ubuntu în particular. Se mai face că printre găselnițele Google se găsește și Android-ul, pe care nu-l putem desconsidera în ziua de astăzi, la fel cum nu putem trece cu vederea iOS-ul sau Mac OS-ul de la Apple.

Înainte de a diseca produsul propriu-zis, e important să remarcăm filosofia lui. Produsele marca Chrome sunt făcute pentru „Nothing but the web.”, zic ei. Practic, Google doresc să concentreze toată atenția asupra aplicațiilor web (proprii, dacă se poate). Deja cu gmail, google docs, calendar și maps se poate spune că utilizatorul are o suită de bază de aplicații pe care să le exploateze, și dacă mai luăm în calcul și restul aplicațiilor „cloud” (Facebook, Twitter și o groază de alte chestii care nu-mi vin acum în minte), atunci putem spune că Chrome OS are deja șansa să fie utilizabil, dar nu prin el însuși, la fel cum Linux de unul singur nu-i utilizabil fără restul aplicațiilor care vin într-o distribuție. (mai mult…)

web-ul, platformă socială

duminică, 13 mart. 2011, 23:00

Este destul de cert faptul că World Wide Web-ul a încetat de mult timp să fie grămada banală de ancore scoasă la iveală de Tim Berners-Lee acum douăzeci de ani. Plecând de acolo, continuând cu paginile hidoase de pe Geocities (sau Neogen, dacă tot suntem aici) și apoi cu plugin-urile ActiveX, applet-urile Java și mai apoi cu Flash, web-ul a devenit, la baza lui, o colecție banală de ancore îmbogățită cu o colecție banală de plugin-uri, iar apoi cu o colecție banală de script-uri server-side [i] și mai apoi cu o colecție banală de script-uri pe partea clientului, adică ceea ce cunoaștem astăzi sub numele de Ajax.

Utilizatorul web (și nu numai) este însă interesat de ceea ce se întâmplă la nivelurile superioare. Dacă mergem un pic mai sus, ne lovim de modele pentru servicii distribuite cum e WSDL, sau și mai interesant, de modele semantice [ii] cum sunt de exemplu RDF și OWL. Totuși, nici acestea nu au vreo relevanță pentru utilizatorii WWW, astfel că cu un nivel mai sus se află Web 2.0 și Web 3.0, care sunt descrieri destul de vagi ale felului în care arată sau va arăta „noul web”. (mai mult…)

  1. Întâi CGI, mai târziu PHP, Python, Ruby și așa mai departe. E greu să mai găsești un limbaj modern de nivel înalt care să nu ofere facilități pentru web. []
  2. Impropriu denumite limbaje de descriere a ontologiilor. Impropriu deoarece îi fac pe filosofi să-și smulgă firele din cap unul câte unul. []

brick quote #d

duminică, 6 mart. 2011, 13:50

Deep in the human unconscious is a pervasive need for a logical universe that makes sense. But the real universe is always one step beyond logic.
  • Frank Herbert, Dune.