world community grid

sâmbătă, 3 feb. 2007, 17:59

Îmi aduc aminte că acum un an-doi era o modă printre geeks să instaleze şi să ţină pe calculator ceva numit Seti@home, un program care cică achiziţiona date de la un centru şi le prelucra în scopuri pur ştiinţifice. „Drăguţ”, mi-am zis, şi l-am ignorat complet. Recent, mulţumită lui buster am descoperit un proiect similar, World Community Grid, care mi-a atras atenţia.

Modul de lucru e exact acelaşi (userul instalează un program care descarcă ceva pachete cu date ce urmează să fie decodificate/prelucrate). Interesant e scopul în sine, şi anume cercetarea pe anumite domenii (cum ar fi găsirea asemănărilor între diverse proteine sau decodificarea informaţiei genetice), pentru a găsi metode de vindecare a unor boli sau ceva în genul ăsta. Şi din moment ce e garantată securitatea software-ului folosit, am zis că ar fi interesant de încercat. Mai mult, din cât am folosit până acum, sistemul de operare nu e supraîncărcat niciodată, ci se merge pe valorificarea puterii de procesare nefolosită în mod normal. Practic, Agent-ul rulează în background şi nici nu îl simt.

Sincer, ideea mi se pare genială. Sper să fie pe bune.

having the blues when you don’t get jazzed

sâmbătă, 6 ian. 2007, 22:45

Microsoft şi Google, împreună cu toţi producătorii obscuri de spyw…err, software, îmi fac zile negre. Am făcut rost şi eu ca tot românul de Blue Matter al lui John Scofield în format FLAC, şi spre disperarea fanilor al acestui format am decis să îl fac mp3 (din motive obiective, având în vedere că iTunes nu suportă fix prea bine fişiere cu extensii aşa ciudate). Search-ul pe Google mi-o lăsat un gust cât se poate de amar: o groază de convertere „free to try” (în traducere liberă, „după 30 de zile cumpără sau şterge-te la fund cu el”) şi cum recolta de keygen-uri e cam proastă în ultima perioadă, m-am supărat şi am zis că încerc ceva cât mai free posibil.

Cum dobitocul uitase că e open-sourced, după ore bune mi-am adus aminte că pe site-ul oficial FLAC se poate găsi fain frumos decoder-ul cu pricina, care într-un minut a rezolvat problema. Nuff said.

my iPod loves prog rock

joi, 12 oct. 2006, 21:17

Mi-am luat iPod. Shuffle. Da, ştiu, are doar 512MB, nu are display, bateria ţine doar vreo 15 ore, se încarcă pe USB, iar în rest accesoriile sunt cam nesimţit de scumpe; într-un cuvânt, e naşpa (yeah right). Dar nu îmi pasă. Se aude bine şi mie îmi place. Iar cele 7 ore de muzică (fiindcă mi-e lene să bifez opţiunea cu „convert to AAC” şi să mai storc din el) sunt more than enough, mai ales fiindcă cea mai mare parte din timp e pus pe shuffle şi nu îl văd. Nu vreau să îl văd, deşi nu arată rău.

Ce m-a deranjat a fost tratamentul primit în Carrefour când l-am cumpărat (pe lângă plimbările dintr-o parte în alta, se pare că domnii de la garanţie sunt mari miştocari). Nu l-aş fi luat nici de al naibii de acolo, dar am umblat juma’ de oraş după el şi doar în minunatul hypermarket (not) l-am găsit. Mai era varianta cu comandatul online, dar deja sunt alte poveşti pe aici.

Mi se pare ciudat că acum nu mai aud lătratul javrelor din cartier când ies dimineaţa din casă, nici vântul, nici gălăgia de la 6:45 dimineaţa. Dar e fain aşa. My iPod loves prog rock.

jurnalul unui spaic obosit

joi, 14 sept. 2006, 19:28

Şi ca orice om obosit, aş putea să mă plâng de asta. Dar nu am de gând să o fac. Ce-i drept, vremurile în care leneveam şi ascultam muzică timp de 14 ore pe zi, pentru a rămâne cu încă zece de somn, au cam început să treacă. Momentan sunt destule chestii pe lumea asta care mă ţin ocupat, ceea ce e numai bine, fiindcă nimic nu e mai dulce decât un somn după o zi obositoare.

Cum oleacă de laudă nu strică prea tare, mă laud şi eu că ieri am găsit în căsuţa poştală Ubuntu Linux 64-bit. După ce versiunea pentru 32 îmi scosese sufletul fiindcă nu vroia să booteze, se pare că de data asta a luat-o lejer şi rulează la fel de smooth totul pe el. Pe LiveCD sunt câteva programe de bază, printre care am remarcat manager-ul de partiţii, very partition magic-like, numai bun pentru cei care vor să facă o instalare. În rest, pe ramdrive/hdd/USB storage device se poate adăuga orice de pe net. Am testat VLC-ul pe un film (era singurul din lista aia mare care mi-a instalat şi codecuri) şi o mers perfect. Altfel spus, pentru 99% din activităţile de bază ce pot fi efectuate pe un PC (şi nu numai), nea Ubuntu îşi face treaba perfect.

Oh, şi cică mâine nu începe şcoala. Like I care. A, începe? Nu ştiu.

even more random stuff

duminică, 27 aug. 2006, 16:08

Tocmai am ascultat un album al unui tip pe nume Allan Holdsworth, great stuff. Sunet destul de sintetic, foarte curat, frazaj absolut incredibil. Stilul se plimbă pe undeva în zona jazz-fusion, puţin psihedelic şi sărit de pe fix. Îmi place la nebunie deşi nu înţeleg foarte mult din modurile sau măsurile folosite în melodii (poate tocmai de-aia mă şi atrage).

Pierdut concertul Steps2Groove de aseară.

M-am apucat să citesc despre fractali şi am pus mâna pe un program destul de stufos pe nume Mathematica, complex şi destul de confusing. Superb. Trebuie să pun mâna să citesc şi ceva documentaţie, altfel nu am şanse, iar help-ul e imens.

Am tot uitat să adaug albumul Bossa Nova al lui John Pizzarelli la lista mea de „music I like so much”. Foarte relaxant album, plăcut urechii, recomand oricui să asculte, inclusiv celor care nu au nici o treabă cu muzica în general. Şi ca fapt divers am mai făcut rost de un EP Magnet – mai exact o parte din sountrack-ul Dreamfall (ştiu, sunt addicted până în măduva oaselor) – care cică ar fi fost nominalizat la nuştiuce award-uri MTV (nu că m-ar interesa aspectul ăsta). Interesant, comercial, plăcut cele patru melodii destul încât să le mai ascult şi next time.

N-am mai scris nimic interesant în ultimul timp, my voice sucks, felul în care cânt la chitară nu mă satisface, trei sferturi din pozele de pe deviantART ar merita şterse din galerie, deci sunt într-un mare impas în ceea ce priveşte productivitatea mea artistică. Şi ar trebui să mă simt prost din cauza asta. But I don’t.

Mi-e foame.