norii gri ai internetului
duminică, 6 nov. 2011, 16:03
Se face, printr-o pură întâmplare, că utilizez o parte din produsele Google zilnic. Și dacă Chromium îmi satisface cam toate nevoile în ceea ce privește navigatoarele web, atunci site-uri (sau așa-zise „aplicații web”) precum Google Mail, Google Reader sau Google Calendar îmi stau întotdeauna deschise în sesiunea de browser, iar Google Docs se dovedește a fi util la a stoca documente online sau la a colabora spre conceperea acestora.
Se observă totuși că acea pură întâmplare nu este deloc una pură, sau poate nu e deloc o întâmplare: Google au avut o bună perioadă de timp reputația unei companii care pun preț pe inginerie. O bună parte din produsele lor au fost și sunt încă rapide, fiabile – câteva din cele mai fiabile aplicații web aparțin Google – și lasă deoparte brizbrizurile în favoarea unei funcționalități simple și la obiect [i].
Cu toate astea, până și Google (sau poate exact ei mai mult decât alții) au demonstrat în ultimele câteva luni că utilizatorii nu pot avea încredere în deciziile privind produsele web ale companiei. Spre exemplu, în Mai anul ăsta Google au închis API-ul pentru Google Translate, mișcare urmată de o curățenie de toamnă în septembrie: o serie de aplicații Google au fost trimise la pensie, cel mai probabil pentru că proiectele respective nu aveau efectiv nici un viitor și nu mai erau folosite de multă lume – deloc alarmant, dacă facem abstracție de utilizatorii deranjați de toată chestia.
Schimbarea vine pe fondul eforturilor Google de a-și păstra poziția în raport cu Facebook, mai exact prin dezvoltarea și promovarea Google+. Toate bune și frumoase, însă compania vrea să integreze mai mult sau mai puțin toate produsele sale cu Google+. Și în caz că nu știți (iar Schmidt și Page par să uite acest lucru), oamenii în general urăsc cu pasiune schimbările bruște. Iar dacă prima schimbare din ultimele două săptămâni, adică interfața nouă a gmail-ului, era de mult anunțată, atunci cea de-a doua, adică facelift-ul adus Google Reader-ului, este un mic dezastru deghizat într-o îmbunătățire.
Aspectul absolut deranjant este după părerea mea acela că interfața nouă a Gmail-ului este, pardon, va fi pur și simplu băgată pe gâtul utilizatorului. Cu alte cuvinte, dragă iuzăr, poți încerca interfața nouă, poți reveni la cea veche temporar, însă noi tot o să te binecuvântăm cu ce vrem noi mâine-poimâine. Iar dacă în cazul software-ului desktop utilizatorul are de ales și își poate instala o versiune mai veche [ii], la aplicațiile web proprietare poți doar renunța în favoarea alternativelor, alternative care uneori sunt practic inexistente.
Cea de-a doua schimbare, anume integrarea Google Reader cu Google+, este însă o mișcare cum nu se poate de proastă. Toată „integrarea” a implicat de fapt eliminarea complet a funcției de sharing din Reader și înlocuirea ei cu nemaipomenitul buton +1, deci fâs. Drept răspuns, unul din foștii dezvoltatori a făcut o critică a schimbărilor aduse Google Reader, articolul fiind apoi preluat de TechCrunch, unde e dată și o alternativă [iii] care încă nu e gata. De altfel, poziția Google în ceea ce privește caricatura lor de facelift e următoarea: primim feedback, însă dacă nu vă plac „îmbunătățirile” puteți să vă luați datele și să plecați.
În concluzie și parafrazând o binecunoscută zicală, the cloud is a lie. Griul mohorât al UI-ului nou-nouț pus pe foaie de Google e o altă dovadă a faptului că outsourcing-ul e benefic doar până la un punct, punct din care utilizatorul începe să fie la modul proverbial penetrat anal. Iar bărbosul ăla gras care a scris emacs are dreptate: acceptând să folosești o aplicație asupra căreia nu ai nici un fel de control, ai acceptat toate consecințele acestui fapt.
- Să dăm un exemplu: suportul pentru utilizarea aplicației folosind tastatura. Până și unele aplicații desktop mi se par a avea un set de scurtături cel puțin neintuitive, dacă nu lipsă. Gmail, Calendar și Docs vin însă cu configurații de chei consistente de la o aplicație la alta, care fac într-adevăr utilizarea interfeței mai eficientă. E posibil să fiu un pic subiectiv din acest punct de vedere, fiindcă combinațiile de chei sunt destul de vim-like. [↩]
- Drept dovadă stă faptul că Windows XP nu moare, doar pute groaznic. [↩]
- Pe numele ei HiveMined. [↩]
Publicat de spyked în tech, gmail, google, google reader, non-free software, social web, software, web apps
Comentariile sunt dezactivate.
Comments
Ultima frază e awesome și se potrivește perfect cu situația 🙂
Noul Design de la Gmail imi sperie retina intr-un mod alarmant.
Altfel, vorbind cu un angajat de-al lor de la HQ (un roman, invitat acum ceva ani la facultate), am aflat ca oamenii au clustere de tineri programatori/designeri care pun la cale diferite proiecte (unele in secret, altele in OpenBeta in Google Labs). Ce decoleaza bine, ce nu…Recycle Bin-e (o gluma super inspirata).
@Mihai: Eu unul nu sunt de acord cu o mare parte din ideile lui Stallman, părându-mi-se că omul duce ușor către extremism filosofia sa legată de software și de viață în general. Da’ uite că am găsit o situație în care ideile sale se aplică perfect.
@krossfire: Bănuiesc că o fi și o doză de rezistență la schimbare a publicului. Deja după perioada asta de acomodare m-am obișnuit cu aspectul interfeței și o pot folosi fără probleme. Ok, nu e superbă dar merge, chestie care până la urmă primează în fața sclipiciului.
În ceea ce privește proiectele Google, au mai existat și câteva realizări care la o primă analiză păreau foarte promițătoare, printre care se numără de exemplu Google Wave. Problema e că Gmail și Reader au deja baze serioase de utilizatori iar schimbările aduse recent sunt inutile. Adică retușul interfeței și integrarea cu Google+ or fi binevenite, dar după părerea mea trebuiau să fie opt-in, nu băgate pe gât.
Dar deh, asta se întâmplă când oamenii din marketing încep să ia deciziile mari și să impună schimbări care țin de branding. Până la urmă despre asta este vorba: Google vor ca produsele lor să fie văzut de fapt drept unul singur de către public, iar interfața și toate celelalte briz-briz-uri să amintească în mod constant utilizatorului că folosește Google, nu Gmail, nu Reader, nu Docs. Nu înțeleg obsesia cu aspectul ăsta, dar recunosc că nici nu mă pricep la marketing.
Google+ poate oricand sa ramana ca Google profile, ceea ce cam si e…deci e ok pe termen lung. Google Buzz a dat niste chixuri cu care utilizatorii nu prea te lasa sa scapi in general
Pai lolz, cine te pune sa folosesti Google.
Google e fericit pentru usage statistics, pentru analizat mail-ul, pentru colectare date, trends, reclame, spam, etc; evident ca n-au niciun interes in aplicatiile in sine.
Acu’ depinde la care Google te referi. Pe de o parte te poți referi la inginerii de la Google, care-s oameni competenți (chestie care până la urmă se aplică mai mult sau mai puțin la toate companiile astea mari) și pe de altă parte putem vorbi despre oamenii la costum care-s interesați de profit.
Primii caută să scoată produse cât mai interesante, de calitate etc. Ăi din urmă caută să scoată bani în primul rând.
[…] proiect anume, un eșec catastrofal, o mizerie cum nu se poate. Anul trecut mă plângeam cum că Google sunt neglijenți cu unele din proiectele lor, cel mai notabil fiind probabil Google Reader. Tot acolo dădeam […]