spyked bricks in the wall

relevanța științifică a wikipediei

Wikipedia e un proiect început în anul 2001 de către un individ pe nume Jimmy Wales. Misiunea site-ului s-ar putea spune că a fost și este de-a dreptul lăudabilă: crearea unui mediu online de informare pe orice subiect al cunoașterii, adică a unei enciclopedii online care în plus să fie liberă atât din punctul de vedere al accesului cât și din cel al adăugării și editării de conținut. Firește că acest deziderat nu este fezabil în practică, motiv pentru care Wikipedia nu este liberă în sensul absolut al cuvântului. Pe de o parte accesul la informație e limitat uneori de „nag screen”-uri, sau mai pe românește cerșeală de donații, și pe de altă parte nu oricine poate edita conținut și nu în orice condiții.

Motivul impunerii acestor ultime limitări este destul de simplu de intuit. Wikipedia a plecat inițial de la câteva presupuneri complet nerealiste. Una din ele este cea că atât cititorii cât și contribuitorii unui anumit subiect sunt interesați de subiect, mai exact în sensul deslușirii adevărului. Alta este aceea că contribuitorii vor stabili în mod implicit standarde înalte pentru calitatea conținutului. În fine, o altă presupunere falsă este cea că cititorii vor trata articolele Wikipediei similar cu cele ale oricărei enciclopedii, și anume doar în scop pur informativ.

Astfel, moderatorii enciclopediei s-au trezit în timp loviți de șocul unor contribuții de proastă calitate, al trolling-ului și al disputelor inutile, dat fiind că oamenii caută deseori doar adevărul care le reprezintă mai bine interesele. Întâmplările astea nu ar fi fost grave dacă Wikipedia nu ar fi devenit de-a lungul timpului o sursă foarte căutată de informare, iar dacă era doar o sursă de (pură) informare, totul era ok; prostia omenească a ajuns să se răsfrângă asupra mediului educațional și academic, unde Wikipedia e deseori folosită ca sursă absolută și unică de cunoștințe, în virtutea ușurinței regăsirii informației.

Mi se pare foarte important de recunoscut faptul că principalul atu al Wikipediei este această capacitate imensă de regăsire a ideilor și nu numai: organizarea articolelor are puterea de a lega semantic conceptele unele de altele, ceea ce transformă site-ul într-o mină neprețuită de date. La modul ideal, Wikipedia ar putea fi considerată echivalentul unui Deep Thought capabil de a informa utilizatorul pe absolut orice subiect printr-o simplă căutare, fapt pe care Wolfram Alpha e în mare parte incapabil să îl facă momentan și care ar fi fost imposibil de atins de Google în lipsa Wikipediei. Deja nu mai pare deloc ciudat faptul că Wikipedia anilor 2010 poate oferi informații fundamentale pe mult mai multe subiecte decât o alternativă plătită cum ar fi Britannica, în ciuda faptului că în medie calitatea textului celei dintâi e vizibil mai proastă.

Strict din punctul de vedere al științei, folosirea enciclopediilor ca surse de informare asupra unui subiect dat coboară calitatea actului undeva spre zero. Să luăm drept exemplu textul introductiv al articolului „Theory of relativity”:

The theory of relativity, or simply relativity, generally encompasses two theories of Albert Einstein: special relativity and general relativity. (The word relativity can also be used in the context of an older theory, that of Galilean invariance.)

Concepts introduced by the theories of relativity include:

• Measurements of various quantities are relative to the velocities of observers. In particular, space and time can dilate.
• Spacetime: space and time should be considered together and in relation to each other.
• The speed of light is nonetheless invariant, the same for all observers.

The term „theory of relativity” was based on the expression „relative theory” (German: Relativtheorie) used by Max Planck in 1906, who emphasized how the theory uses the principle of relativity. In the discussion section of the same paper Alfred Bucherer used for the first time the expression „theory of relativity” (German: Relativitätstheorie).

Ca om interesat de știință și în particular de ceea ce se întâmplă în fizică, aș putea recomanda acest text unei persoane interesată de „pop science”, sau cu alte cuvinte textul i se pretează destul de bine unui copil de circa paisprezece ani care abia a început să studieze fizica. Din punct de vedere științific descrierea de mai sus a teoriei relativității este deosebit de proastă. În primul rând că nu este menționat faptul că unele din efectele relativității (dilatarea mărimilor spațiu și timp) sunt observabile de obicei la scară cosmică și rezultă dintr-o legătură între forțe fundamentale [i]. În al doilea rând că spațiul și timpul sunt luate împreună, dar sunt ortogonale, deci nu există o relație între ele în sensul algebric al cuvântului [ii]. În al treilea rând că viteza luminii este invariantă în vid: în alte materiale lumina poate avea viteze mai mici, ceea ce nu înseamnă că relativitatea nu se aplică în cadrul acestora.

În ciuda tuturor acestor lipsuri, articolul menționat mai sus are un unic punct forte, și anume secțiunea de referințe la alte articole și cărți. Articolul Wikipedia despre teoria relativității e bun nu pentru conținutul său, ci în primul rând datorită faptului că conține trimiteri către lucrările lui Einstein și ale altor oameni de știință din domeniu. Similar, articolul despre formalismul McCarthy nu e bun datorită conținutului său, ci datorită referinței la lucrarea originală a lui McCarthy, cu toate că rezumatul din articol s-ar putea să fie suficient de bun pentru orice amator al științei calculatoarelor.

Faptul mă readuce la un subiect arzător în contextul Internetului și al informației dusă în cârcă de acesta: literatura pre-Internet, veche, deosebit de relevantă pentru civilizație și știință și în general pentru umanitate stă închisă, fapt care rămâne în sine o problemă în mare parte nerezolvată de proiectul Gutenberg sau de Google Books [iii]. În acest context destul de sumbru, simpla referință către o origine oarecare face din Wikipedia o sursă importantă pentru informare, de data aceasta în sensul găsirii izvoarelor de cunoștințe. Iar dacă izvoarele nu-s importante, atunci nu văd ce ar putea fi.

1. Gravitația și electromagnetismul. Mai exact e complet clar faptul că între cele două există o legătură, dat fiind faptul că printre altele lumina se curbează în zona obiectelor masive cum ar fi stelele, însă e neclară încă natura acestei legături. Experimentele efectute în cadrul LHC reprezintă o căutare a unui răspuns în acest sens. [↩]
2. Spațiul și timpul formează împreună o bază algebrică. Lipsa independenței între spațiu și timp ar da probabil naștere unor legi dezastruoase ale fizicii. [↩]
3. Deși Relativity: The Special and General Theory se găsește atât pe wikisource, cât și pe Gutenberg, cel de-al doilea site conținând inclusiv sursele TeX. [↩]