descentralizarea în sistemele distribuite, o abordare informală
duminică, 1 apr. 2012, 20:52
Voi începe ca de obicei prin a explica toți termenii din titlu care sunt legați direct de subiect, pentru a nu da impresia profund greșită că am înșirat cuvinte doar de dragul de a face tech blabber. Termenii la care mă refer sunt „descentralizare” și „sistem distribuit”, și voi începe cu cel din urmă pentru a-l putea explica apoi pe cel dintâi.
Sistemul distribuit este abstractizarea la nivel (formal) computațional a rețelei de calculatoare. Într-un sens mai larg, orice entitate formată din subentități abstracte care execută calcule spre rezolvarea unei probleme – care problemă e cea definită prin entitatea-mamă, abordarea fiind astfel una top-down – este un sistem distribuit. În acest sens mai larg mai multe procesoare sau core-uri, elemente periferice și una sau mai multe magistrale care le interconectează pe toate acestea formează un sistem distribuit pe care noi îl numim calculator.
Tanenbaum și Van Steen definesc sistemul distribuit ca pe un sistem software care face ca mai multe calculatoare să apară pentru utilizator drept o entitate singulară, aceasta fiind o definiție care are mai mult sens în contextul ingineriei calculatoarelor. Astfel Internetul e un mare sistem distribuit, Twitter e un altul, World of Warcraft e la rândul său un sistem distribuit și așa mai departe. Definiția e foarte generală, astfel că în particular are sens să ne întrebăm cum sunt organizate unitățile de calcul dintr-un astfel de sistem, ce protocoale folosesc ele pentru a comunica, care model e mai potrivit în ce situație și așa mai departe, cu toate astea ocupându-se domeniul sistemelor distribuite. (mai mult…)
world community grid (ii)
vineri, 29 mai 2009, 16:33
Discutam acum vreo doi ani despre WCG și potențialul pe care l-ar putea avea. Între timp am mai avut câteva discuții cu buster, legate de cât de (ne)prietenos este BOINC-ul cu resursele energetice ale utilizatorului de rând (destul de limitate, de altfel). Ce-i drept, clientul pare să pape serios din puterea de calcul a procesorului, motiv pentru care nu aș recomanda folosirea lui pe un laptop, de exemplu. Eu unul nu l-aș lăsa să ruleze nici pe desktop-ul de acasă, ținând cont că ar putea afecta destul de tare rularea altor programe. Ceea ce mă interesează și încă nu știu este: cu cât îmi crește mie factura la curent electric rularea unui client ca BOINC timp de 10-12 ore pe zi?
Până una alta, momentan pe mogosanu.ro (un Pentium III) clientul rulează de zor și urmează să observ cum afectează performanțele unor procese mai importante din sistem (apache, mysqld). Am setat și device-ul de pe World Community Grid să ruleze într-un regim care să aibă impact minim asupra sistemului.
Am observat că există și o echipă a UPB, iar asta mă face să mă întreb dacă cumva Politehnica și-o folosi puterea de calcul pentru așa ceva (tot are un consum uriaș de energie, deci câteva calculatoare în plus sau în minus care să lucreze non-stop nu ar afecta mult „costurile universitare”), mai ales în contextul în care are câteva grid-uri/clustere care ar putea duce așa ceva lejer.