interlude: modificarăm blog-ul

sâmbătă, 3 mart. 2012, 13:26

[ Iar. ]

Cititorii care au mai trecut pe aici în ultimele zile au observat două-trei schimbări minore aduse aspectului. Modificările au fost făcute de data asta mai puțin din plictiseală și mai mult din cauza câtorva idei bune care au răsărit între timp și pe care le-am pus în cele din urmă în aplicare. Și deși dânsele sunt minore (modificările, zic), le vom nota în anale (la analele Cărămizilor mă refer).

În primul și în primul rând am adus pagina de start la forma ei tradițională, adică aia de flux în care curg articolele în sens invers cronologic. Se pare că argumentele mele n-au fost suficient de bune, astfel că feedback-ul adus de stimabilul Krossfire a fost pus în aplicare într-un mod destul de brutal. Drept urmare tag-urile și articolele recente pot fi acum accesate în cadrul arhivei sau direct din bara browser-ului prin concatenarea cu /tag/[insert tag name here]. (mai mult…)

despre atom

duminică, 12 feb. 2012, 14:42

Cu toate că mecanismul abstractizării se poate dovedi a fi o durere în proverbialul posterior în cazul unor construcții complexe cum este cea a limbajului, conceptualizarea [i] este în general o unealtă deosebit de puternică de descriere a universurilor, fie ele reale sau închipuite.

Acest fapt implică posibila folosire a unor mijloace de reprezentare mai la îndemâna gânditorului de rând decât formalismele seci prezente în fizică. Abordarea are bineînțeles avantaje și dezavantaje, un avantaj fiind acela că nu limitează definiția atomului la cea fizică, definiție care oricum se bate cap în cap cu cea inițială [ii], deoarece atomii descriși în tabelul lui Mendeleev pot fi scindați prin fisiune nucleară în particule așa-zis subatomice, termenul de „subatomic” fiind în sine un fel de oximoron. Dezavantajul principal e acela că am putea risca să intrăm în contradicție cu metodele științei, dat fiind faptul că uneltele pure ale gândirii (logica și matematica) pot să ducă foarte ușor la contradicții între lumea abstractă și cea reală, deoarece de la Gödel știm că nu există sisteme de reprezentare complete. Îmi e greu să cred că vom ajunge acolo, însă. (mai mult…)

  1. Apropo, conceptul asociat unui obiect dat poate fi descris foarte elegant în termeni categoriali. Astfel, un functor fixat ar putea fi văzut drept operator de conceptualizare. Poate nu-i întâmplător faptul că termenul de „functor” a apărut prima dată într-o carte de lingvistică. []
  2. Grecescul „atomos” referă prin definiție la „indivizibil” sau „care nu poate fi tăiat”. []

cinci sute.

joi, 9 feb. 2012, 22:09

Având în vedere faptul că numărul 500 (cinci sute) reprezintă un așa-zis „număr rotund” în sistemul zecimal, având deci un impact psihologic puternic asupra persoanelor cunoscătoare de aritmetică elementară și cam atât [i], în rest toată chestia fiind irelevantă, pentru că nu-i cu nimic relevant 500 față de 499 sau 501 sau 42 etc. În fine, având în vedere cele de mai sus, vă anunț cu mare emoție că prezentul articol este al cinci sutelea de pe Cărămizi.

Nu-i articolul cu identificatorul 500, nici pe departe; de fapt 500 nu există, cele mai apropiate fiind 497 (jocul conștiinței și 501 (on books). Nu-i nici cinci sute din tot ceea ce există pe site (publicat au draft), ci este fix al cinci sutelea articol publicat, cu mențiunea că două sau trei postări au mai dispărut pentru că aveam eu chef să mă joc. (mai mult…)

  1. Eu unul găsesc că 0x400, adică 400 în hexazecimal, adică 1024 în zecimal e cel mai rotund număr cu putință. Înafară de \pi, evident. []