luni, 23 iul. 2012, 19:24
Windows este un sistem de operare de uz
general dezvoltat de o companie din Redmond, Washington,
pe nume Microsoft. Sunt sigur că știți deja aceste lucruri, însă este utilă,
chit că redundantă, reamintirea lor spre înregistrare în analele istoriei.
Prima versiune majoră de Windows a apărut prin 1985, urmând ca cu vreo
trei-patru iterații mai târziu sistemul de operare să acapareze piața – în mare
parte din lipsă de concurență și datorită unor parteneriate cu IBM – și să
devină unicul sistem de operare folosit pe PC-uri.
Între timp situația s-a mai schimbat: Apple au lansat Mac OS X, Linux a apărut
din neant ca un competitor serios pentru Windows NT, plus multe altele la care
se adaugă și apariția telefoanelor mobile. De atunci și până acum Microsoft a
trecut printr-o serie de eșecuri – a se citi: Windows Me – și succese – a se
citi: Windows XP -, reînnoindu-se la fiecare pas, rămânând însă în mare parte
la fel în părțile esențiale. Prezentul este marcat de Windows 7, un sistem de
operare relativ decent din câte am auzit, iar în viitorul imediat apropiat va
fi lansat pe piață Windows 8, versiune care va marca definitiv moartea
Windows-ului așa cum îl știm noi. (mai mult…)
vineri, 2 mart. 2012, 18:53
În cadrul primei părți am discutat despre cum interacțiunea om-calculator a devenit în timp o problemă serioasă, suficient de serioasă încât să merite propria sa arie de cercetare. Am prezentat apoi cum interfețele între om și PC nu au evoluat prea mult de-a lungul timpului, dat fiind că atât la nivelul software-ului cât și la cel al hardware-ului fundamentele sunt aceleași de la primele calculatoare până astăzi.
Revenind însă la dispozitivele electronice în general, remarcăm că au existat mereu segmente de piață care au rămas specializate. În trecut motivele erau în mare de ordin ingineresc: nu avea rost să strici bani pe un sistem extraordinar de complex, având în vedere că pe vremea aia orice poartă logică în plus putea da de-a dreptul peste cap tot proiectul sau creștea foarte mult costurile de producție, iar ciclul de dezvoltare nu permitea abateri în ceea ce privește livrarea pe piață.
Astfel au apărut dispozitivele embedded, pe care fie le folosim în aplicații de zi cu zi, fie nici nu știm că există. În prima categorie intră printre altele televizoarele moderne, telefoanele mobile sau calculatoarele de buzunar, iar în a doua categorie intră unitățile de procesoare aflate în frigidere, cuptoare cu microunde, controllere din mașini, avioane și așa mai departe. Dacă a doua categorie nu ne interesează prea mult din punctul de vedere al interacțiunii cu oamenii [], prima categorie a dat naștere unor minuni ale ingineriei. Exemple relevante sunt dispozitive dedicate jocurilor cum ar fi Super Nintendo, PDA-urile, camerele foto digitale, imprimantele și cam orice telefon mobil. (mai mult…)
sâmbătă, 25 dec. 2010, 21:11
Acest articol putea la fel de bine să se numească „of iPhones and games” sau „of Symbians and games” sau oricum altcumva, caz în care totuși nu era despre Android, ci despre iPhone/Symbian/Kindle/altceva. În acest caz, ar fi fost discriminatoriu față de utilizatorii de telefoane în general, la fel cum este și cel de față, de altfel. Ca și posesor și utilizator de telefon mobil cu Android ce mă aflu, afirm cu mâna pe rinichiul stâng că nu mă deranjează abordarea specifică a articolului, iar cei neinteresați de subiect vor trece și ei peste aceste detalii și peste post în sine, așa cum e normal. La urma urmei și subsemnatul ignoră știrile despre creațiile lui Steve Jobs pe budă când dă peste ele prin diverse cotloane ale Internetului.
Dați-mi voie să afirm totuși că este remarcabil cum a explodat această (încă cvasi-)piață a software-ului pentru telefoane, cel puțin pe iPhone și Android. Din iota de aplicații gratuite, ad-supported sau la prețul unui pachet de gume de mestecat, se pot alege lejer câteva care să fie cu adevărat utile (sau entertaining, în cazul jocurilor), satisfăcând astfel cu succes raportul informație utilă/garbage de pe Internet; ceea ce s-ar putea traduce în ideea că Android Market nu oferă chestii cu nimic mai valoroase decât restul Internetului, însă nici mai puțin valoroase, lucru ce nu-i avantajează și nici nu-i dezavantajează cu nimic pe utilizatorii platformei. Cam același lucru s-ar putea spune și despre iPhone, cu mențiunea că produsele Apple s-ar echivala cu ideea de hardware excelent peste care se toarnă un strat de software complet închis și controlat de mâna și/sau alte instrumente ale lui Jobs. Dar să nu turnăm rahat în gusturile omului. (mai mult…)
duminică, 29 aug. 2010, 11:57
Mai deunăzi am dat peste un articol ce m-a pus pe gânduri, scoțându-mă brusc din starea de exuberanță specifică unei plimbări pe plaiurile întinse ale Interneților. Pe scurt, pentru a scuti cititorul de a da un click în plus, voi menționa cum în articol se vorbește despre faptul că așa-zisul brand „Linux” ar reprezenta un mod dăunător de a privi diverse platforme și/sau distribuții software, în ciuda faptului că ele-s bazate tocmai pe Linux, unele din ele chiar pe GNU/Linux.
Prima reacție a fost aceea că, uite, omul zice ceva acolo și corelația asta nu-i tocmai întâmplătoare. Apoi m-am uitat la comment-uri – cu precădere la cele ce contrazic articolul – și mi-am zis că na, cititorii au la rândul lor o bună parte din dreptate. În cazul ăsta, unde ne aflăm? Ce caracterizează un brand de succes în lumea asta a softului free? (mai mult…)