breviar istoric arm
duminică, 8 iul. 2012, 16:26
În cadrul unui articol trecut spre sfârșit povesteam despre cum ARM pot fi deja considerați un adversar serios al Intel și un candidat pe piața calculatoarelor de performanță medie [i]. Din acest motiv și în virtutea faptului că tot m-am apucat să întorc pe toate părțile diverse microarhitecturi, n-ar fi o idee rea să pun pe foaie un scurt istoric ARM. Problema stă în faptul că nu sunt foarte familiar cu istoria companiei – deși de vreo douăsprezece luni încoace programez mai des pe ARM decât pe x86 -, motiv pentru care vă invit să ne documentăm împreună.
În primul rând trebuie menționat că ARM și Intel vând două lucruri fundamental diferite. În timp ce Intel este o companie producătoare de hardware, la fel ca IBM, AMD, Texas Instruments sau Samsung Semiconductor, ARM produc doar proprietate intelectuală, cu toate implicațiile acestui fapt. Asta înseamnă de exemplu că în timp ce Intel fac și cercetări legate de micșorarea tranzistoarelor (încă de la începuturi), ARM se axează pe eficiența design-ului, lăsând aspectele pur tehnologice la latitudinea producătorilor.
Istoria ARM își are rădăcinile în cadrul unei companii pe nume Acorn Computers, al cărei procesor Acorn RISC Machine (ARM1) a fost lansat cândva în prima jumătate a anilor 1980. Procesoarele ARM au fost gândite astfel încât să aibă un design „hardwired”, adică fără microinstrucțiuni, și în plus cei care au conceput arhitectura au mers din start pe ideea că o să aibă lungimea cuvântului de 32 de biți. Cu toate astea primul procesor care a ieșit efectiv pe piață a fost ARM2, care era format din doar în jur de treizeci de mii de tranzistoare. Și se pare că zisul procesor avea performanțe comparabile cu ale unui 80286 la un consum mai mic de putere. (mai mult…)
- Apple au anunțat deja că vor vinde Macbook-uri bazate pe ARM. [↩]
china față cu brevetele
sâmbătă, 24 sept. 2011, 02:34
Am mai vorbit în trecut despre China, acea Chină care a influențat puternic mersul economiei în ultimii zece ani. Sigur, a spune că China a provocat criza economică, adică schimbările prin care economia globală trece în prezent – pentru că termenul de „criză” e unul profund lipsit de sens în contextul de față – ar denota o abordare puerilă din partea subsemnatului. În fapt, China a făcut și face exact ceea ce trebuie să facă o economie complet funcțională: a produs și a consumat, asta în condițiile în care lumea „civilizată” e prea bătrână să consume (și consumă prea scump) și prea leneșă să producă (și produce, evident, prea scump).
Având totuși în vedere faptul că subiectul în amploarea sa mă cam depășește, mă rezum la a continua articolul anterior pe aceeași linie, aceea a proprietății intelectuale în general și a brevetelor în particular, plecând în același timp de la un caz concret foarte relevant. După cum am menționat și cu alte ocazii, mă găsesc în poziția de a contesta cel puțin parțial ideea de proprietate intelectuală. Iar dacă ideea în sine nu-i de fapt proastă și poate fi considerată chiar utilă pentru lumea „civilizată”, atunci felul în care ea este aplicată e de-a dreptul defectuos etc., nu mă mai repet.
Discuția legată de poziția afaceriștilor chinezi față de „războiul brevetelor” poate pleca foarte elegant de la o întâmplare despre care am citit pe Slashdot, întâmplare al cărei rezumat îl voi cita în cele ce urmează: (mai mult…)