moon safari – [blomljud] (2008)
sâmbătă, 23 iun. 2012, 23:36
Moon Safari sunt o formație suedeză de rock progresiv. Aș putea să mă opresc aici, deoarece am mai scris despre formații suedeze, și în plus despre formații de rock progresiv neaoș [i] produs după 1990, formații cum ar fi Beardfish sau The Flower Kings. Se face că Tomas Bodin, clăparul acesteia din urmă, i-a descoperit la un moment dat pe cei de la Moon Safari și i-au plăcut, formația urmând apoi să lanseze trei albume, din care cel de-al doilea poartă numele [Blomljud], fiind poate cel mai marcant produs al lor de până acum.
Am căutat prin dicționare semnificația titlului – care titlu apropo, probabil v-ați dat seama că e în limba suedeză – și am găsit că „blomljud” e un cuvânt compus format din „blom”, care înseamnă „blossom”, adică floare, și „ljud”, adică „sunet”. De altfel floarea e unul din lait-motivele albumului, la fel cum sunt și magia, pădurea sau în general natura, succesul și civilizația (în contrast cu natura), însoțite de concepte precum succesiunea anotimpurilor sau cel de libertate. Recomand parcurgerea versurilor, care deși nu-s ieșite din comun, se așează foarte bine peste liniile melodice. (mai mult…)
- Nefiind cazul Meshuggah și nici măcar al celor de la Pain of Salvation. Daniel Gildenlöw consideră PoS a fi un melanj de chestii diverse, nicidecum rock progresiv în sensul tradițional al cuvântului. [↩]
the flower kings – space revolver (2000)
duminică, 26 sept. 2010, 19:54
A devenit deja o tradiție ca atunci când fac recenzie unui album să înșir în introducere câteva cuvinte despre oamenii care participă la crearea lui și să potrivesc trupa undeva în puzzle-ul gusturilor mele muzicale. Iar pe suedezii ce alcătuiesc The Flower Kings recunosc că nu știu exact unde să îi bag, fiindcă trupa reflectă un pic mai mult decât Flower Kings; cred că în albumele lor pot fi surprinse bucăți din mai toate trupele importante de rock progresiv ale anilor ’70.
TFK, trupa, are o componență destul de consistentă, din care cea mai ușor de observat figură este cea a lui Roine Stolt. Acesta din urmă mă duce mereu cu gândul la circumstanțele în care am aflat de Flower Kings, mai exact ascultând Transatlantic și încercând să aflu câte ceva despre participanții la proiect. Au trecut mai bine de patru ani de atunci și între timp mi-am tot spus că o să scriu despre un album de-al celor dintâi. Care album, însă? Sincer, nu știu de ce am ales Space Revolver; nu știu nici măcar de ce albumul a fost denumit așa, dar mi-a atras atenția un pic mai mult decât celelalte, pentru că… vă voi povesti în cele ce urmează. (mai mult…)
de amorul artei. (iii)
miercuri, 11 aug. 2010, 21:21
Mă gândeam mai deunăzi cum eu am mai comis în trecutul cel trecut post-uri de așa-zisă „masturbare intelectuală” ori „exhibiționism (cvasi-)cultural” – spuneți-i cum doriți. Articolele cu pricina sunt pe aici pe undeva, pentru asta am tag-uri, categorii și facilitate de căutare, mai mult decât necesar.
În orice caz, cu amorul față de așa-zisa artă – ce-o mai fi și aia – am ajuns deja la al treilea episod, fără număr să trăiască. Nu am văzut, citit sau ascultat mare lucru între timp, deci vom epuiza subiectul destul de repede. (mai mult…)
de amorul artei. (ii)
sâmbătă, 3 iul. 2010, 13:11
Voi continua articolul anterior cu încă o doză de exhibiționism cultural ori cvasi-cultural, după cum consideră fiecare, în funcție de gusturi, snobism și/sau mândrie recunoscută sau nu. E de remarcat cum chiar în plină presesiune și apoi în sesiune am reușit să găsesc câte o oră – plus minus (!!) două – pentru savurarea artei și înfruptarea cu aceasta întru satisfacerea amorului – satisfacție temporară doar; una permanentă ar însemna să-mi pregătesc deja cele patru scânduri între care să mă culc liniștit.
Să trecem totuși peste pălăvrăgelile inutile și să purcedem în a descrie operele ascultate/văzute în ultima vreme. (mai mult…)