relevanța științifică a wikipediei

luni, 24 dec. 2012, 14:08

Wikipedia e un proiect început în anul 2001 de către un individ pe nume Jimmy Wales. Misiunea site-ului s-ar putea spune că a fost și este de-a dreptul lăudabilă: crearea unui mediu online de informare pe orice subiect al cunoașterii, adică a unei enciclopedii online care în plus să fie liberă atât din punctul de vedere al accesului cât și din cel al adăugării și editării de conținut. Firește că acest deziderat nu este fezabil în practică, motiv pentru care Wikipedia nu este liberă în sensul absolut al cuvântului. Pe de o parte accesul la informație e limitat uneori de „nag screen”-uri, sau mai pe românește cerșeală de donații, și pe de altă parte nu oricine poate edita conținut și nu în orice condiții.

Motivul impunerii acestor ultime limitări este destul de simplu de intuit. Wikipedia a plecat inițial de la câteva presupuneri complet nerealiste. Una din ele este cea că atât cititorii cât și contribuitorii unui anumit subiect sunt interesați de subiect, mai exact în sensul deslușirii adevărului. Alta este aceea că contribuitorii vor stabili în mod implicit standarde înalte pentru calitatea conținutului. În fine, o altă presupunere falsă este cea că cititorii vor trata articolele Wikipediei similar cu cele ale oricărei enciclopedii, și anume doar în scop pur informativ.

Astfel, moderatorii enciclopediei s-au trezit în timp loviți de șocul unor contribuții de proastă calitate, al trolling-ului și al disputelor inutile, dat fiind că oamenii caută deseori doar adevărul care le reprezintă mai bine interesele. Întâmplările astea nu ar fi fost grave dacă Wikipedia nu ar fi devenit de-a lungul timpului o sursă foarte căutată de informare, iar dacă era doar o sursă de (pură) informare, totul era ok; prostia omenească a ajuns să se răsfrângă asupra mediului educațional și academic, unde Wikipedia e deseori folosită ca sursă absolută și unică de cunoștințe, în virtutea ușurinței regăsirii informației. (mai mult…)

interlude: noul site acs

Am observat mai deunăzi că site-ul Facultății de Automatică și Calculatoare a trecut printr-o schimbare la față. Schimbările țin mai mult de estetică decât de organizare, fapt util în special pentru studenții care ar putea fi ușor induși în confuzie de o eventuală restructurare [i]. Noul site ACS m-a lăsat cu următoarele comentarii:

  • Webmaster-ul a renunțat în sfârșit la Adobe Flash-ul ăla nenorocit, făcând site-ul o idee mai utilizabil. Drupal-ul pe care stă acum site-ul mi se pare greoi, însă „it just works”.
  • Site-ul nu are o variantă în limba engleză. ACS — care apropo, vine de la Automatics and Computer Science — nu are cum să fie o facultate de renume internațional fără un site în limba engleză.
  • Pagina cu direcții de cercetare nu include limbaje de programare, compilatoare și sisteme de operare. Asta e mai mult o problemă de-a mea proprie și personală, care nu știu cât de mult o să se schimbe în următorii cinci ani, dar e un factor decisiv în decizia mea de a continua sau nu relația cu facultatea.

Cam atât momentan.

  1. Ori mi se pare, ori site-urile universităților și ale facultăților sunt cumva în mod implicit greu de navigat. De puține ori mi s-a întâmplat să găsesc rapid informații de care aveam nevoie pe site-ul vreunei facultăți oarecare din lume, cu excepția notabilă a site-ului ACS, pe care îl folosesc doar ocazional, însă de ani de zile. []

o scurtă analiză a inutilității activismului

sâmbătă, 8 dec. 2012, 13:49

Urmăresc de ceva timp un site numit Acces Now, sau mai nou doar Access. Înainte de a comenta pe marginea misiunii site-ului sau a organizației din spatele său, să vedem cum se descriu dânșii, și anume cu ajutorul unui citat de pe pagina lor „About us”:

Access is a global movement premised on the belief that political participation and the realization of human rights in the 21st century is increasingly dependent on access to the internet and other forms of technology. Founded in the wake of the 2009 Iranian post-election crackdown, Access teams with digital activists and civil society groups internationally to build their technical capacity and to help them advocate globally for their digital rights. Access provides thought leadership and practical policy recommendations in the broader field of internet freedom, and based on that expertise mobilizes its global movement of citizens to campaign for an open internet accessible to all.

Access este cu alte cuvinte un site care caută să promoveze un așa-zis „awareness” pe diverse subiecte delicate care țin de libertatea pe Internet, intimitate/anonimitate și alte drepturi ale utilizatorilor. Am aflat de ei cel mai probabil de când cu ACTA, când o droaie de ONG-uri făceau efortul de a-i convinge pe reprezentanții Uniunii Europene că înțelegerea cu pricina este o prostie de cea mai joasă speță. Cu ocazia asta am semnat printre altele petiția inițiată de reprezentanții site-ului și am ajuns să rămân abonat la feed-urile lor de știri, care-s suficient de informative pentru sufletul meu. (mai mult…)

proprietatea intelectuală suge (mereu)

miercuri, 10 oct. 2012, 21:57

Argumentul final, irefutabil:

alcătuirea comunității pe internet, studiu de caz

duminică, 7 oct. 2012, 16:42

Unde prin „alcătuirea comunității” înțelegem că nu a unei comunități anume, ci a unei comunități oarecare din spațiul virtual, adică a comunității în sens abstract. Unde prin „comunitate” înțelegem un grup de persoane constituit pe baza unor idei și/sau interese comune, deci un loc într-un subspațiu al lumii ideilor [i] unde diverse celule converg pe baza unor atribute comune. Un punct de plecare pentru studiul de față îl poate reprezenta abordarea Trilemei din „Comunitati si metode numerice”, care menționează două moduri de alcătuire a comunității:

Pentru a avea o comunitate deci revine a avea o aglomeratie de oameni cu idei macar in mare similare. Aceasta necesitate se poate satisface in exact doua moduri : ori luam un set de oameni care deja se gasesc in acelasi spatiu si-i fortam sa treaca toti la acelasi set de idei, ori alegem dintre multimile nesfirsite ale umanitatii doar oamenii cu ideile potrivite, si-i instalam intr-un spatiu.

Noi situându-ne în contextul Internetului, suntem interesați mai degrabă de al doilea mod decât de primul, având în vedere faptul că în lumea virtuală nu există pârghii de control bine stabilite în acest sens, in ciuda eforturilor de a le crea. Astfel a apărut întâi Usenet-ul, unde s-au format mai multe comunități — de exemplu una pentru indivizii interesați de tehnică, alta pentru „entertainment” etc. — stabilite în virtutea unui Internet la începuturi încă mic, unde foamea de comunicare era însă uriașă. Apoi au răsărit multe grupuri fărâmițate alcătuite din oameni pasionați de exemplu de open-source, de Linux, care pe lângă participarea virtuală la discuții se mai întâlnesc din când în când la un hackfest sau mai știu eu ce. O parte din comunități s-au stabilit inclusiv (sau exclusiv) pe IRC, „live chat”-ul dovedindu-se deseori a fi un mijloc foarte eficient de a rezolva varii probleme. (mai mult…)

  1. Al cărei exponent în lumea reală este acum calculatorul și mai concret Internetul. []