Uitandu-ma pe blog-ul lui Buster mi-am adus aminte de The Longest Journey. A, jocul ala? Da, ala in care o umbli pe fetiscana aia prin dimensiuni paralele, rezolvi puzzle-uri, ca in orice joc de aventura care se respecta. Vorbeam serios cand spuneam ca nu sunt in stare sa joc un joc mai mult de cateva ore, dar asta a reusit sa ma tina destul de mult in fata PC-ului. Adica foarte mult.
Povestea jocului e relativ simpla.. sau poate ca nu. Oricum, pe scurt, jucatorul intra in pielea donsoarei April Ryan (aka April Bandu-Embata, “the Waterstiller”, “The Windbringer” sau ceva de genul asta, mai avea unul sau doua nume, dar cred ca deja am zis prea mult), o studenta la arte plastice in Newport (dupa screenshot-ul pus, Newport asta pare un fel de Rahova sau Bucuresti in viitor, plin de gunoaie si borf… neah). Saraca incepe sa aiba niste vise de-astea ciudate rau, care, culmea culmilor, incep sa i se arate si in realitate. si de aici incepe povestea clasica cu cele doua lumi in pragul distrugerii, Balanta care trebuie mentinuta cu ajutorul Gardianului care a disparut.. Dumnezeu stie unde. O poveste intr-adevar frumoasa si destul de complexa, despre care nu voi mai spune nimic in plus. Pot sa spun doar ca m-a motivat extrem de mult sa continui jocul.
Alte plusuri ale jocului? Pai feeling-ul e de nota zece, dat in mare parte de muzica ce sta bine acolo pe fundal, grafica foarte buna pentru vremea ei (pe mine nu m-a stanjenit absolut deloc, tare o sa ma enervez cand o sa ii aud pe astia mai mici comentand grafica), interfata simpla, vocile.. da, vocile mi-au placut la nebunie, se vede ca s-a lucrat mult la ele. Sarah Hamilton a dat viata vocii lui April, cica ar mai fi o Sarah Hamilton vedeta de filme XXX, dar nu cred ca exista vreo legatura intre astea doua (forget I said that
).
Din cauza unor mici probleme cu baza de date, se pare ca doar atat am putut salva din articolul asta. Well, nu o sa ma mai intind, jocul e pe LEVEL-ul de luna asta, go play it
. Merita!
A, da, mi-am adus aminte.. imi cer scuze chitarii mele pentru abandonul temporar pe parcursul jocului. Dar sunt sigur ca m-a iertat deja, fiindca s-a terminat.
Trackback/Pingback (1)
[...] vremea când blog-ul ăsta abia ieșea din gaura născătoare de idei a minții mele, mai scrisesem ceva despre prima creație din acest univers a lui Ragnar. În plus, domnul Tørnquist ține să [...]