spyked bricks in the wall

editarea articolelor pe wordpress, o alternativă

Dacă tot am discutat ceva mai devreme cam care ar fi în opinia subsemnatului aspectul potrivit al unui blog – ba chiar mi-am dat cu părerea despre chestii cvasi-inutile precum fonturile -, să privim un pic problema și din celălalt punct de vedere. Celălalt punct de vedere fiind cel al autorului de articole, autor care dacă are un minim de inteligență caută să își facă procesul de scriere unul cât mai eficient.

Se face că web-ul, în acest caz interfața de editare a WordPress, și în general o mare parte din softuri, nu facilitează în mod implicit editarea eficientă a textului. Precizăm ca observație că cea mai mare parte din web a fost (încă de la ideea lui Tim Berners-Lee), este și va fi probabil pentru încă mult timp formată în cea mare parte din conținut text. Această stare a lucrurilor decurge natural din faptul că nici streaming-ul video și audio și nici alte forme de comunicare nu au cum să fie procesate atât de eficient de către agentul uman, cu mențiunea că ne referim la informație pură și nu la prostii.

Lipsa de eficiență despre care vorbeam mai sus este o consecință a inventării editoarelor așa-zise WYSIWYG [i]. Acestea au reușit cu succes să ofere utilizatorilor o intuiție referitoare la cum va arăta textul lor final, ascunzând detaliile din spate, însă au adus o altă problemă, anume aceea de complicare a interfeței cu utilizatorul. Sigur, selectarea unui text și apăsarea butonului Bold sunt acțiuni perfect intuitive pentru o contabilă care lucrează în Word și Excel, însă aceeași acțiune mie îmi consumă timp, pentru că eu vreau să scriu, nu să dau click-uri. Mai mult – iar acest lucru s-ar putea să pară exagerat, însă clar nu este -, însăși oscilarea mâinii drepte între mouse și tastatură e o mișcare nenaturală, care nu ar trebui să existe.

Bun, dar în același timp nimeni nu își dorește să editeze text în HTML, astfel că textul sursă în sine trebuie să fie lizibil. Spre exemplu, diversele wiki-uri au de mult timp formate de markup care să ușureze editarea sursei, astfel că nouă nu ne rămâne decât să ne orientăm către un format suportat de majoritatea site-urilor care lucrează cu conținut text. Un exemplu de astfel de limbaj este Markdown, al cărui sintaxă puteți observa că este de-a dreptul banală și cât se poate de intuitivă.

Fiind simplu de felul său, Markdown a putut fi implementat cu ușurință pe mai multe platforme, printre care și WordPress. Pentru a ne putea ține fișierele sursă de pe blog în format Markdown parsabil nu trebuie decât să instalăm PHP Markdown după instrucțiunile din link, apoi să ne apucăm să scriem. Un avantaj al plugin-ului este compatibilitatea cu WP-footnotes de exemplu, astfel că șansele ca acesta să facă praf aspectul vizual al blog-ului sunt minime.

Sigur că de fapt Markdown and company pot fi și sunt folosite într-o gamă mai largă de aplicații. Site-uri precum Github și Stack Overflow le utilizează pentru a parsa conținutul generat de utilizatori, iar unii profesori preferă să genereze prezentări din astfel de formate. O lipsă ar fi aceea a capacității de extindere cu posibilitatea de a genera notații mai complexe precum ecuațiile matematice, problemă care în WordPress se rezolvă ușor prin instalarea plugin-ului de LaTeX.

1. Acronim pentru „What You See Is What You Get”, o chestie foarte faină în teorie. [↩]