google plus minus epsilon

miercuri, 29 iun. 2011, 02:46

Aflu via Alex (via Facebook, că tot e vorba de drăcovenii sociale) despre un nou proiect marca Google, numit de către cei din departamentul marketing, bănuiesc, Google+. Cum mi-am mai dat recent cu părerea pe tema web-ului social, propun să luăm prezentarea (având în vedere că cel puțin subsemnatul nu are acces la mai mult de atât momentan) și să facem un studiu de caz pe ea.

Ca fapt divers, prezentarea în sine nu mi se pare deloc rea, ba chiar oamenii s-au străduit să facă un fel de mini interfețe mock. Faptul ăsta e foarte îmbucurător, fiindcă avem ocazia să vedem cu ce se mănâncă produsul lor înainte să îl folosim, și până la urmă asta e tot ce contează: un produs bun fără o prezentare cât mai „hands-on” nu are nici o priză. Probabil că Google au învățat totuși ceva din Google Wave. În fine.

Turul Google+ (care pare a fi construit, într-un mod destul de ciudat, peste API-ul Google Maps) oferă o prezentare a cinci componente care probabil că stau la baza întregii aplicații de socializare. Să le luăm pe rând, începând cu chestia numită Circles: feature-ul ăsta constă într-un fel de unealtă de împărțire a contactelor pe căprării, gen familie, colegi de liceu, prieteni, dușmani și așa mai departe. Chestia e cumva utilă, mai ales dacă nu vrei să le arăți părinților un album cu poze cu tine în ipostaze indecente.

A doua chestie, Hangouts, mi se pare deosebit de neinspirată. Dacă vreau să ies cu oameni, ies cu oameni și gata. Dacă vreau să îmi petrec timpul într-o videoconferință, aia-i cu totul și cu totul altceva, să nu le încurcăm. A treia treabă, Instant Upload, nu-i nimic nou. Facebook și Flickr știu asta de ceva timp și în plus cei dintâi fac pe deștepții pe temă când li se scoală lor pixul. Până acum scârțâim un pic la capitolul inovație.

Sparks, deși pare a fi un Google Search/Google Reader Search mai orientat către partea de socializare online, mi se pare totuși a fi cea mai interesantă componentă dintre toate, și fix cea care lipsește acum Facebook-ului [i]. Deci bun, dacă ei reușesc să facă un motor care să îmi clasifice mie chestii după preferințe, folosind cine știe ce algoritmi de machine learning (fiindcă se știe că Google sunt mari amatori/profesioniști când vine vorba de integrarea învățării automate în produsele lor), eu unul sunt cât se poate de mulțumit.

Nu știu dacă am înțeles prea bine rostul Huddle, dar dacă l-am înțeles: IRC există cam de douăzeci și trei de ani. Există, în sensul că este folosit în mod activ pentru mesageria instant în grupuri mai mari de doi oameni. Nu e integrat în nici o aplicație de rețelistică socială, dar știți cât de mult îmi pasă mie de asta? Exact, zero.

Concluzia mea la cele circa cinci sute de cuvinte de mai sus este: am la dispoziție Twitter, Facebook și încă câteva aplicații web pe teme sociale sau cvasi-sociale, aplicații pe care nu prea apuc să le folosesc. Toate astea nu au nici un scop înafară de a-mi mânca timp, deci le închid de fiecare dată când am de făcut ceva productiv. Cu alte cuvinte, Google au mult mai mult de lucru pentru a mă putea convinge să folosesc încă o aplicație din astea sociale. Am greșit oare când am spus că web-ul social e the shit? Nu de alta, dar pe mine simpla prezență a buzzword-ului „social” într-un produs mă lasă rece [ii].

  1. A se citi: fix chestia a cărei lipse face acum din Facebook nimic altceva decât o potențială mașină de spam. []
  2. Deși într-un mod destul de interesant, nu am dat peste cuvântul „social” deloc în prezentarea Google+. Este repetat însă într-un mod aproape obsesiv „share”. Chestie care se cam bate cap în cap cu paywall-uri și alte rahaturi legate de IP pe Internet în ziua de astăzi. []

Comentariile sunt dezactivate.