brick quote #11

duminică, 4 mart. 2012, 21:38

So now, I have one last thought, which is that it really makes a difference what we say — the words that come out of our mouth. I learned this from a woman who survived Auschwitz, one of the rare survivors. She went to Auschwitz when she was 15 years old, and her brother was eight, and the parents were lost. And she told me this, she said, „We were in the train going to Auschwitz, and I looked down and saw my brother’s shoes were missing. And I said, ‘Why are you so stupid, can’t you keep your things together for goodness’ sake?’ ” The way an elder sister might speak to a younger brother. Unfortunately, it was the last thing she ever said to him, because she never saw him again. He did not survive. And so when she came out of Auschwitz, she made a vow. She told me this. She said, „I walked out of Auschwitz into life and I made a vow. And the vow was, I will never say anything that couldn’t stand as the last thing I ever say.” Now, can we do that? No. And we’ll make ourselves wrong and others wrong. But it is a possibility to live into.

etica pirateriei

sâmbătă, 3 mart. 2012, 19:07

Probabil că ați auzit de Matthew Inman, iar dacă n-ați auzit veți afla de la mine că este individul din spatele webcomic-ului pe nume Oatmeal. Unul din articolele recente publicate în cadrul acestuia oferă o justificare, să-i zicem, a pirateriei. Justificare care poate fi rezumată în felul următor: dacă un produs comercial dat aflat sub incidența proprietății intelectuale nu îmi este disponibil cu ușurință, atunci fie ce-o fi, eu o să piratez produsul respectiv.

Este bineînțeles discutabilă semnificația acelui „cu ușurință”, având în vedere că pe vremuri trebuia totuși să ieșim din casă, să urcăm în autobuz și să și interacționăm social cu alți indivizi pentru a putea intra în posesia unui album de muzică, joc, film, ce-o fi dânsul. Serialele erau clar rezervate televiziunii și mai mult, exista o întârziere de cel puțin patru-cinci ani între ce se lansa înafară și ce ajungea la noi [i]. Dar pentru a elimina orice ambiguități, putem să spunem că – făcând abstracție de factorul financiar – dacă un produs e mai ușor accesibil prin torrente decât prin orice serviciu de streaming sau download, atunci utilizatorul mediu va alege întotdeauna să tragă o copie ilegală.

Din punctul de vedere al utilității individului mediu avid de consum ideea pare să aibă foarte mult sens. Problema e că Bittorrent-ul e atât de la îndemână internauților (mai ales dacă luăm în calcul factorul financiar) încât cu greu putem găsi o alternativă legală fezabilă [ii]. Atunci, susține un oarecare Andy Ihnatko, dacă plecăm de la premisele de mai sus nu înseamnă că putem justifica pirateria cu totul încă din capul locului? Mai mult, nu-i așa că abordarea asta ar duce către colaps orice afacere cinstită care dorește să tragă foloase de pe urma proprietății intelectuale? (mai mult…)

  1. În 1993 noi ne uitam la Star Trek-ul lansat în 1988. Frumoase amintirile cu chelia lui Picard, nu-i așa? [↩]
  2. Alta decât reglementarea prin lege a uzului Bittorrent, o chestie la care deținătorii de drepturi de autor nu se prea gândesc dintr-un motiv pe care eu unul nu-l înțeleg. Din punct de vedere tehnic implementarea e realizabilă. [↩]

interlude: modificarăm blog-ul

[ Iar. ]

Cititorii care au mai trecut pe aici în ultimele zile au observat două-trei schimbări minore aduse aspectului. Modificările au fost făcute de data asta mai puțin din plictiseală și mai mult din cauza câtorva idei bune care au răsărit între timp și pe care le-am pus în cele din urmă în aplicare. Și deși dânsele sunt minore (modificările, zic), le vom nota în anale (la analele Cărămizilor mă refer).

În primul și în primul rând am adus pagina de start la forma ei tradițională, adică aia de flux în care curg articolele în sens invers cronologic. Se pare că argumentele mele n-au fost suficient de bune, astfel că feedback-ul adus de stimabilul Krossfire a fost pus în aplicare într-un mod destul de brutal. Drept urmare tag-urile și articolele recente pot fi acum accesate în cadrul arhivei sau direct din bara browser-ului prin concatenarea cu /tag/[insert tag name here]. (mai mult…)

evoluția interacțiunii om-calculator (ii)

vineri, 2 mart. 2012, 18:53

În cadrul primei părți am discutat despre cum interacțiunea om-calculator a devenit în timp o problemă serioasă, suficient de serioasă încât să merite propria sa arie de cercetare. Am prezentat apoi cum interfețele între om și PC nu au evoluat prea mult de-a lungul timpului, dat fiind că atât la nivelul software-ului cât și la cel al hardware-ului fundamentele sunt aceleași de la primele calculatoare până astăzi.

Revenind însă la dispozitivele electronice în general, remarcăm că au existat mereu segmente de piață care au rămas specializate. În trecut motivele erau în mare de ordin ingineresc: nu avea rost să strici bani pe un sistem extraordinar de complex, având în vedere că pe vremea aia orice poartă logică în plus putea da de-a dreptul peste cap tot proiectul sau creștea foarte mult costurile de producție, iar ciclul de dezvoltare nu permitea abateri în ceea ce privește livrarea pe piață.

Astfel au apărut dispozitivele embedded, pe care fie le folosim în aplicații de zi cu zi, fie nici nu știm că există. În prima categorie intră printre altele televizoarele moderne, telefoanele mobile sau calculatoarele de buzunar, iar în a doua categorie intră unitățile de procesoare aflate în frigidere, cuptoare cu microunde, controllere din mașini, avioane și așa mai departe. Dacă a doua categorie nu ne interesează prea mult din punctul de vedere al interacțiunii cu oamenii [i], prima categorie a dat naștere unor minuni ale ingineriei. Exemple relevante sunt dispozitive dedicate jocurilor cum ar fi Super Nintendo, PDA-urile, camerele foto digitale, imprimantele și cam orice telefon mobil. (mai mult…)

  1. Dispozitivele de genul au un design care ar putea fi asemănat mai degrabă cu cel al sistemelor de agenți: sunt în general unități autonome, care execută anumite munci când este nevoie de ele, fără ca noi să fim neapărat conștienți sau interesați direct de acest aspect, important în sine fiind aspectul că ele fac lucrurile să meargă. [↩]

comentarii asupra recensământului din 2011

duminică, 26 feb. 2012, 16:49

Aflu de la Vasile via Mîța cum că au apărut statistici provizorii legate de recensământul din Octombrie anul trecut. Cumva restul lumii a uitat să menționeze faptul sau pur și simplu nu există un interes în acest sens, și mă refer aici mai ales la bloggerii care-s și politicieni (sau vice-versa), care sunt cică cei mai în temă și pe fază când vine vorba de starea națiunii și a populației.

Mie rezultatele mi se par demne de analizat, și deși eu unul nu pot oferi o analiză detaliată [i], pot măcar să mă uit peste pdf-ul dat de cei de la Institutul Național de Statistică și să fac câteva comentarii. În paranteză fie spus, dacă mă citește careva de la INS, o să fac pe fundul deștept invitându-vă să citiți despre formatul CSV, astfel încât mă aștept să publicați datele din tabele și în formatul ăsta dacă vreți să fiți luați în serios de acum încolo. Dar fie, momentan merge și un copy-paste din docoment.

În primul rând nu cred că are foarte mare rost să comentez asupra populației în scădere, care-i un subiect dezbătut, bătut și răsbătut. Nu-mi explic totuși eroarea de un milion de persoane față de 1 Iulie 2011: ori au murit un milion de români în trei luni, fapt puțin probabil dat fiind faptul că n-am auzit să fim în război sau ceva, ori într-adevăr a existat undeva o eroare gravă în estimarea pre-recensământ, eroare a cărei sursă mi se pare necesar să fie identificată. Nici structura etnică a populației nu cred a fi interesantă, dat fiind faptul că suntem deja de vreo cinci ani oficial în Uniunea Europeană. Sau poate tocmai din cauza asta ar fi interesantă o analiză în acest sens, însă pe mine personal nu mă interesează. (mai mult…)

  1. În principiu pentru că mi-ar trebui datele pe ultimii 25 de ani și muncă de cel puțin o săptămână full-time pentru a scoate ceva util din dânsele, timp pe care evident că nu-l am. Să nu mai vorbim de faptul că aș scoate probabil rezultate mediocre, pentru că nu-s nici statistician și nici politician de meserie. [↩]
« Articole mai vechi
Articole mai noi »