arjen anthony lucassen’s lost in the new real (2012)
duminică, 10 iun. 2012, 17:49
L-am menționat pe Arjen Lucassen în mai multe rânduri în trecut, de exemplu când am discutat prima dată de Ayreon sau cu ocazia review-ului pe marginea Guilt Machine, sau cu ocazia analizei 01011001, sau când a venit vorba pe scurt de Star One. Fiecare proiect și fiecare album de pe fiecare proiect are specificul său, aceeași chestie aplicându-se și în cazul Lost in the New Real.
De exemplu majoritatea albumelor Ayreon sunt un fel de rock operatic, pe când Guilt Machine e o înșiruire de melodii care trimit către stări mai mult sau mai puțin negative, iar Star One e orientat mai mult spre metal. Toate au în comun faptul că abordează teme care se leagă de domeniul science fiction [i], iar Lost in the New Real continuă tradiția cu un concept destul de interesant.
Contextul spațio-temporal al albumului este situat undeva în Pământul viitorului, unde un anume domn L. e scos dintr-un container criogenic și trezit dintr-un somn care a început cândva prin secolul al XXI-lea. Se pare că domnul L. fusese pus acolo din cauza unei boli, boală pe care doctorii viitorului i-au vindecat-o în doi timpi și trei mișcări. Evident că L. al nostru e foarte dezorientat, astfel că pe marginea fiecărui episod din cadrul albumului se poate auzi vocea unui anume doctor Voight-Kampff (Rutger Hauer), care-i medicul terapeut al lui L., pus acolo să-i faciliteze adaptarea la Noul Real – sau cam așa ceva. (mai mult…)
- The Human Equation e singura excepție în sensul ăsta, deși o analiză mai atentă ar putea să releve contrariul. [↩]
guilt machine
duminică, 5 iul. 2009, 12:11
În urmă cu câțiva ani am descoperit o chestie foarte foarte interesantă, pe nume Ayreon. Cel puțin la fel de interesant este omul din spate, Arjen Lucassen, care, nordic fiind (iar nordicii știu să facă muzică de calitate), și-a turnat cum nu se poate mai bine ambiția, pasiunea și sufletul în proiectul ăsta. Ayreon e momentan pe pause de la ultimul album, iar micul uriaș Arjen ne pregătește de ceva timp o nouă idee, pe numele ei de fată mare Guilt Machine.
Prea multe nu știu nici eu. La voce îl avem pe Arjen împreună cu un vocalist de rock alternativ, la chitară participă Arjen și Lori, la baterii pe unul din tobarii de la Porcupine Tree, iar la orice alt instrument pe care nu l-am menționat aici tot the genius guy. Proiectul în sine se vrea a fi ceva mai dark decât Ayreon și axat pe cu totul alte teme decât cele SF. Despre alte elemente originale voi vorbi după apariția albumului, la sfârșitul lui august; da, știu care sunt acele elemente originale (câteva din ele, anyway) și nu, nu am pile pe la management-ul formației, spoilere se pot găsi lejer folosind google.
Mai multe informații (inclusiv niște demo-uri) se pot găsi pe myspace-ul lor și pe pagina oficială.
ayreon – 01011001 (2008)
marți, 12 feb. 2008, 00:54
Din câte bine îmi aduc aminte, primul album Ayreon pe care am avut ocazia să pun urechea a fost The Human Equation, într-o dimineaţă de februarie imposibil de friguroasă. Revenind la subiectul acestui articol, Arjen Lucassen nu e „the mtv guy”, dar e recunoscut în cercurile de muzicieni/melomani pentru compoziţiile sale. Buster-ul dădea de veste într-un post de-al său: tipul blond şi înalt din nord ne pregătea ceva. Fireşte, albumul se găseşte pe net de prin decembrie, dar m-am încăpăţânat să îl ascult la data apariţiei sale (în România nu am dat încă de el, dar daţi-mi de veste dacă se poate cumpăra de pe plaiurile mioritice).
Am ţinut mereu să subliniez că tot ceea ce ţine de Ayreon a fost din start epic, conceptual şi încă ceva pe deasupra, un fel de „rock opera”, asta în ciuda faptului că instrumentaţia e deloc de neglijat, ba dimpotrivă. La fel ca toate celelalte albume din serie (mai puţin Actual Fantasy, care vine după Final Experiment – se pare că pe Arjen îl cam pasionează SNES-ul), povestea de pe 01011001 e o bucată din puzzle, reuşeşte să unească un pic mai bine povestea din The Electric Castle cu celelalte albume (inclusiv The Human Equation). Tenta Sci-Fi e una accentuată iar mood-ul general e unul pesimist, „dark, mysterious”, etc. (mai mult…)