software-ul liber și guvernarea

duminică, 15 mai 2011, 18:09

Există deja de ani buni de zile, mai exact de vreo zece (plus-minus), o idee conform căreia software-ul open-source (sau liber, ca să fim cât mai stallmanieni cu putință) și guvernarea statală se pupă al naibii de bine. În ultimii ani, un număr semnificativ de state, în speță câteva din Uniunea Europeană – Uniune din care țin să vă anunț că face parte și România, în caz că nu știați – au făcut un efort de a adopta soluții open-source, fie la nivel de administrație locală, fie chiar la centru. Punerea în practică a ideii a dat rezultate mai mult sau mai puțin satisfăcătoare, unii au renunțat între timp la demers, alții nu, în fine.

Interesant este faptul că UE susține puternic ideea, fix în ciuda Microsoft-ului de peste ocean; atât de mult încât au scos o licență open-source concepută special pentru asta. Mai exact, este vorba de EUPL. Cu alte cuvinte, ei sunt pregătiți să acorde sprijin legal softului dezvoltat pentru nevoile statului, și nu numai. În acest context, poziția României vine fix ca nuca în perete: reprezentantul oficial al statului român pe probleme de IT afirmă că el nu, n-o să se bage la așa ceva în nici un caz [i]. (mai mult…)

  1. Ca fapt divers, articolul la care am dat link e doar una din zecile de pseudo-știri și reportaje prost documentate care sunt scrise zilnic pe teme de IT. Dar nu doresc să mă leg de articol, ci doar de citatul conținut în acesta. []

către ăia de la bucurești

vineri, 22 apr. 2011, 13:22

Băi ăștia care cică vă ocupați cu conducerea Bucureștilor sau a filialelor de partide din București sau cu ce vă mai ocupați voi; adică domnilor, sau cum credeți voi că meritați să fiți adresați, deși nu are vreo importanță. Am câteva rugăminți la voi. Prima ar fi să ieșiți oleacă pe stradă și să luați oamenii la întrebări, fiindcă s-ar putea să aibă și ei aceleași rugăminți ca mine, asta în caz că aveți dubii.

Vreau și eu în spațiul public din București mai mulți pomi, pomi a căror mulțime, ne învață științele naturale, alcătuiește ceea ce putem numi „plămânul planetei”. Ei, plămânul Bucureștiului stă astăzi, 22 aprilie 2011, mai rău decât plămânii unui ocnaș de 50 de ani care a mai și fumat toată viața. Știu că voi nu prea coborâți din mașinile alea ale voastre cu „sistem de climatizare”, dar eu vreau să merg pe stradă fără să-mi intre praf în nări, gură și ochi, că nu suntem în Sahara. La o adică, până și deșertul are un aer mai curat decât împuțiciunea asta de oraș, dat fiind faptul că pe-acolo nu umblă jdemii de automobile de la prima oră și până la ultima.

Deja nu mai număr câte reclamații am trimis către autoritatea voastră (de-a dreptul îndoielnică) care se ocupă de animale comunitare. Înțeleg că e „criză” și vă ocupă foamea cetățenilor, dar mulțumesc, nu-mi place carnea de câine, mai ales dacă animalul vine sub formă de om. Să vă mai zic o dată, poate de data asta înțelegeți: faptul că luați câinii, le scoateți ouăle și îi marcați nu vă scutește de nici o responsabilitate ulterioară asupra lor, orice ar zice legea. Un câine care stă în stradă e la fel de mizerabil, infect, gălăgios și periculos indiferent că are sau nu testicule sau ovare, iar persoanele care spun că „au ele grijă” nu au grijă, că-i țin în stradă, în mizerie. Dacă țineți atât de mult la drepturile câinilor, atunci drept vă spun că nici vouă nu v-ar plăcea să dormiți pe mijlocul străzii în fiecare seară, să vă mâncați masa de dimineață condimentată cu praf de asfalt și să beți apă de ploaie cu noroi. E destul de clar?

În fine, scutiți-mă de felicitările cu fecioara Maria și sfintele sărbători de bla, nu sunt impresionat decât de penibilul din ce în ce mai pregnant al campaniei voastre electorale. Consumați și voi hârtia pe chestii mai utile, cum ar fi niște cărți pentru ăia care n-au bani să-și cumpere. Stați liniștiți, bucureștenii oricum nu mai dau două parale pe prostiile voastre, puteați la fel de bine să nu vă deranjați.

A, și mai lăsați Domnului Dumnezeului Sfânt și Preacurat treaba aia cu referendumul și legea capitalei. Zău, nu vă înțeleg.

starea jurnalismului românesc

marți, 22 mart. 2011, 17:34

[ Studiu de caz: Evenimentul Zilei ]

Drept să fiu, eu, spaic cum mă aflu pe astă lume, nu citesc presa scrisă de la noi. Sunt de-a dreptul lipsit de încredere atunci când vine vorba de adevărul informațiilor oferite de ziarele românești, sau mai rău, nu am încredere că presa românească îmi poate oferi ceva util de citit, văzut sau auzit. Nu-s primul care crede asta, nici ultimul, iar mulțimea internauților care își exprimă (în mod vizibil sau nu) același punct de vedere tind să cred că are o cardinalitate deloc neglijabilă.

Ei, priviți că, printr-o pură întâmplare, articolul de mai sus este unul interesant. Este de interes nu doar pentru mine ca și student, nu doar pentru Vlad ca și promotor al proiectului și nu doar pentru profesori universitari și manageri de firme din IT. Nu, e un subiect care poate interesa mai mult sau mai puțin pe oricine, unul care informează pe toată lumea că în țară se întâmplă lucruri faine, că firmele vor să recruteze oameni, că economia, cel puțin în domeniul calculatoare și tehnologia informației, merge, cum a șchiopătat și anul trecut în plină criză, cum a mers și acum doi ani și așa mai departe. (mai mult…)

a cabala bite idle notion

vineri, 21 ian. 2011, 03:05

[ … sau despre cum prostirea pe față poate fi ridicată la rang de sport național. ]

În timp ce jurnaliștii și experții [i] lui pește își ocupă timpul cu deontologii (că-i la modă termenul) și alte activități în mare parte lipsite de importanță, angajații statului român dau încă o dată dovadă de o eficiență ieșită din comun; eficiență în folosirea banului public la futu-i mă-sa [ii], mai exact.

Subiectul este Biblioteca Națională de. Că-i de cărți, programe, ace, brice sau carice, asta e în fond și la urma urmei mai puțin important, contând în special faptul că ea este Bibliotecă Națională și, nu în ultimul rând, de. Și fiindcă ar fi urât din partea subsemnatului să aducă observații fără a le argumenta [iii], să tranșăm problema – adicătelea așa-zisele obiective ale Bibliotecii de – sistematic:

colectarea şi administrarea informaţiilor despre produsele program potenţial utilizabile în instituţiile administraţiei publice şi în mediul de afaceri din România; (mai mult…)
  1. Iar prin „experți” înțelegem „băgători de seamă profesioniști”. []
  2. Nu intrăm în detalii în ceea ce privește sintagma propusă pentru a descrie fenomenul. Dar pentru a se înțelege mai bine gradul batjocurii, vom clarifica faptul că actul e îndreptat către mamele celor ce cotizează. []
  3. Tind să cred totuși că orice individ cu oleacă de minte poate sesiza absurdul chestiunii în cauză. []

random xx.12.10 facts

marți, 28 dec. 2010, 15:44

  • În (aproape) decembrie, butoiul cu pulbere Wikileaks a luat foc. Guvernul Statelor Unite a exprimat fățiș războiul față de organizație atât prin mijloace politice – în principiu prin influențarea canalelor de finanțare online pentru Wikileaks -, cât și prin metode mai puțin ortodoxe, mai exact niște denial-of-service-uri. Interesant este cum prea puțini formatori de opinie din Statele Unite au luat o atitudine care să contreze represiunea, fiindcă să fim serioși, cenzura și brainwashing-ul în masă nu pot fi considerate altceva.
  • Pe filiera Slashdot, aflăm că guvernul UK dorește blocarea (sau mai bine zis, monetizarea pe partea ISP-ului) completă a pornografiei pe Internet. Dincolo de faptul că nu există vreun mijloc tehnic eficient de a bloca orice tip de site (o bază de date va fi mereu out of date, să ne înțelegem) sau de cel că pornografia le educă copiii mai bine decât reușesc ei de capul lor (o fi trist sau nu, dar ăsta e adevărul), mi se pare amuzant cum din nou guvernele încearcă, fără vreun succes notabil, să controleze accesul la conținut online. (mai mult…)