spyked bricks in the wall

un argument împotriva corectitudinii politice

Dicționarul Google definește termenul de „corectitudine politică” după cum urmează:

The avoidance of forms of expression or action that are perceived to exclude, marginalize, or insult certain groups of people.

Ideea de corectitudine politică își propune în principiu să protejeze grupuri sociale bine delimitate, sugerând că anumite forme de expresie sunt considerate ofensatoare de către membrii lor, pe considerente culturale, morale, ideologice și așa mai departe. Această așa-zisă protecție are loc în virtutea faptului că fiecare grup social bine delimitat are dreptul să existe, dreptul în cauză fiind însoțit bineînțeles și de o anumită demnitate.

Deși în principiu ideea nu sună deloc rău, există un argument (zdrobitor, zic eu) în favoarea faptului că corectitudinea politică nu își are locul în vreo societate civilizată. Problema de fond se lipește cumva de însăși definiția corectitudinii politice, deși recunosc că nu-i o problemă pe care să pretind că o înțeleg complet. E cât se poate de clar însă faptul că o soluție cum e cea a corectitudinii politice nu poate avea decât repercursiuni negative asupra funcționării indivizilor, după cum urmează să explic.

Aflăm pe Slashdot cum că moderatorii Google+ au șters poza de profil a unui user pentru că își afișa degetul mijlociu în ea [i], deci aceștia au considerat că semnificația falică a degetului poate fi ofensatoare pentru vizitatori. Observăm astfel că acțiunea întreprinsă de Google trece peste o anumită linie, afectând grav libertatea de exprimare individuală și dând cu piciorul în câteva principii foarte simple.

În primul rând că nu putem spune cu certitudine că gestul respectiv a fost direcționat către vizitatorii paginii individului. În al doilea rând că utilizatorii ofensați de poză pot lua decizia rațională de a nu mai vizita pagina respectivă și de a bloca utilizatorul căruia îi aparține, chestie care are mult mai mult sens decât cenzura pe principiul că „s-ar putea să”. În al treilea rând, obscenitatea gestului e discutabilă și ambiguă, în sensul în care un deget ridicat nu-i mai mult decât atât, iar alte culturi pot percepe drept ofensatoare ridicarea degetului mare de exemplu, sau pe a inelarului. În concluzie, se poate observa fără prea mare efort cât de lipsită de sens a fost rațiunea pentru a șterge acea poză.

Acesta este până la urmă și argumentul zdrobitor împotriva corectitudinii politice: folosirea ei poate ajunge să justifice orice fel de cenzură, deoarece există mereu o probabilitate suficient de mare ca un grup de indivizi să fie ofensați de o formă de expresie dată, iar în caz contrar situația poate fi la fel de ușor fabricată. Corectitudinea politică se transformă astfel într-o armă folosită la cenzura ideilor, oricât de strigătoare la cer ar fi ele, iar faptul ăsta e inacceptabil. De exemplu cenzura unor termeni precum „handicapat” sau „țigan” [ii] e complet lipsită de sens, termenii neavând în esență nici o vină pentru conotațiile adunate pe parcursul vremii. Pe de altă parte, anumiți termeni – cum ar fi „poponar”, de exemplu – sunt inerent ofensatori, însă faptul în sine nu ar trebui să constituie o bază pentru a împiedica folosirea lor în public sau altfel.

După cum spuneam, problema de fond ar necesita o dezbatere mult mai amplă pentru a putea fi înțeleasă în ansamblul ei, iar corectitudinea politică se remarcă drept o manifestare superficială a prejudecăților umane în acest sens, încă una foarte periculoasă. Bănuiesc însă că o soluție bună, oricare ar fi ea, nu ar putea pleca decât de la tratarea problemei cu un anumit simț al maturității, simț care să abordeze mai multe puncte de vedere și să ia în considerare toate variabilele, fie ele negative au ba. La urma urmei, un deget mijlociu nu a omorât niciodată pe nimeni.

1. A se nota că Google e o companie privată, iar Google+ e produsul lor propriu cu care fac ce vrea mușchiul lor și așa mai departe. [↩]
2. În ciuda faptului că țiganii preferă ei înșiși să fie numiți țigani, nu rromi. [↩]