maia morgenstern față cu ipocrizia
vineri, 22 iun. 2012, 22:46
Menționez că nu sunt foarte în temă cu dezbaterea Roșia Montană; nu cunosc exact miza la un nivel cantitativ [i] și nu știu cum s-a prezentat statul român la discuții și care au fost, sunt sau vor fi rezultatele. De asemenea nu mă găsesc în măsură, din poziția în care mă aflu, să îmi formez o părere clară referitoare la interesele politice din spate, fie ele ecologiste sau de altă natură – deși mi-am exprimat în trecut poziția generală față de ecologiști și o mențin și aici. Drept urmare nu doresc să emit judecăți de valoare în legătură cu vreunul din aspectele menționate anterior.
Problema mea referă către un spot anume publicitar conceput pentru asociația Alburnus Maior – cunoscută și drept „Salvați Roșia Montană” – de către o agenție de advertising oarecare, pe numele ei Papaya, clip care poate fi văzut și pe youtube printre altele. Protagonistul principal al secvenței este actrița de renume – sau cel puțin asta e opinia colectivă, iar eu nefiind un pasionat al teatrului nu pot spune că ba – Maia Morgenstern, pe care o cunoașteți probabil din filme precum The Passion of the Christ. Rezerv în cele ce urmează loc pentru o transcriere mai mult sau mai puțin precisă a reclamei, care reclamă este din multe puncte de vedere „outstanding”, fiind concepută cu scopul precis de a șoca. (mai mult…)
- Pot însă să îmi dau cu părerea asupra valorii generale a aurului, valoare care mi se pare în mare parte supraestimată. Sigur, aurul e folositor pentru bijuterii și pentru fabricarea conectorilor pentru CPU-uri. Că veni vorba, și siliciul, adică chestia aia pe care o conține nisipul, e folosit în procesul de fabricație a dispozitivelor electronice și nu am auzit deocamdată pe nimeni plângându-se pe temă. [↩]
jocul și jocurile: simulatorul civilizațional
duminică, 17 iun. 2012, 15:19
Ca un mic disclaimer introductiv menționez că e prima dată când încerc a aborda un subiect într-o manieră așa hibridă. Articolul de față se vrea a fi un fel de review, fără a fi însă o recenzie propriu-zisă deoarece se referă la un joc sau mai multe la care nu mă pricep foarte bine. De asemenea se dorește a fi o analiză din punctul de vedere al teoriei jocurilor [i], un alt subiect pe care nu îl cunosc decât în treacăt, ceea ce pentru mine – și sper că și pentru cititor – nu-i altceva decât o altă ocazie de a mă documenta.
În primul rând, ce e acela un joc? La modul cel mai general orice joc e format dintr-o mulțime de jucători, câte o mulțime de strategii posibile fiecăruia dintre participanți și niște funcții de utilitate asociate diverselor combinații de strategii. Modul ăsta abstract de reprezentare servește drept unealtă pentru a modela situații foarte diverse de interacțiune, plecând de la un simplu joc de șah și până la situații gen negocierea cumpărării unui produs pe o piață economică oarecare. În ceea ce privește analiza jocurilor, e important de menționat că anumite combinații de strategii pot constitui echilibre între participanți, cu addendumul că în general pot exista unul, mai multe sau nici un punct de echilibru într-un joc. De exemplu jocul de foarfece-foaie-piatră nu are puncte de echilibru în sensul pur al cuvântului, dat fiind faptul că așa a fost el construit, astfel încât nimeni să nu poată câștiga jocul la modul determinist. Un alt exemplu, criza rachetelor din cuba, are un punct de echilibru constituit prin niște compromisuri și stabilirea unui set de protocoale între Statele Unite și Rusia, o situație din care toate statele implicate au fost mult mai câștigate decât dintr-un eventual război nuclear.
Punctul de la care a plecat ideea acestui articol este un joc nu numai în sensul teoretic al cuvântului, ci și în sensul de zi cu zi. Civilization II se dovedește a fi un joc excepțional de strategie bazată pe ture, lansat de către MicroProse, aceeași care au creat și Pizza Tycoon de exemplu. Chestia care face ca Civilization, și în special al doilea joc al seriei, să fie excepțional este aceea că creatorii jocului s-au gândit să ducă ideea destul de departe, de la nivel micro la macroeconomic și apoi la nivelul economiei mondiale, ăsta fiind poate cel mai important aspect dacă e să legăm jocul efectiv de teoria jocurilor – la urma urmei scopul jucătorului, fie el uman sau calculator, e să câștige, aspectele culturale și așa mai departe fiind doar zăhărel. (mai mult…)
- Am mai atins vag tema în inteligența economică. [↩]
o problemă de lingvistică
duminică, 29 apr. 2012, 23:41
Lingvistica este, după cum probabil bine cunoașteți, o știință care se ocupă cu studiul limbilor. Mai clar exprimat, aceasta studiază limbajele, fie ele naturale sau artificiale ori destinate uzului de către om sau mașină. Astfel în acest articol nu vom vorbi despre organul fizic și biologic care este limba și nici despre tehnici ale artei sexului care se folosesc de acesta. Dat fiind mai ales faptul că știința lingvisticii este extrem de vastă, fiind compusă din arii care nu-s musai relevante pentru problema ce urmează să o descriu, mă voi limita la a trata doar câteva din aspectele formale într-un mod cvasi-formal.
Putem începe deci a formula problema noastră cu formula standard „fie un limbaj 
”. În primul rând că are asociat un alfabet 
, adică mai exact o mulțime de simboluri pe care noi le vom numi litere, ca-n limbile de zi cu zi. Vom nota cu 
. Astfel, în urma analizei lexicale, un compilator oarecare – pe care noi îl vom numi mai generic translator – va putea să ia șiruri de litere și să le asocieze cu cuvinte din limbaj, care-s analogul abstract al cuvintelor din limbile de zi cu zi. (mai mult…)
scurt ghid pentru eradicarea pirateriei
sâmbătă, 31 mart. 2012, 13:57
Dacă tot m-am apucat să întorc pirateria pe diversele ei părți, mă gândesc că nu ar strica să ofer și o perspectivă personală asupra problemei. Totuși, în ciuda faptului că perspectiva e una pur personală și în care eu unul mă regăsesc fără să fi cerut părerea celorlalți, e foarte posibil ca aceasta să fie de fapt integrată în mod universal în psihologia cumpărătorilor. Astfel se poate ca agenții economici inteligenți să ia în considerare în mod implicit ideile de mai jos.
Pentru a putea stabili zisele idei rând pe rând și una câte una, trebuie să plecăm întâi de la o premisă. Ei, premisa de la care voi pleca este simplă: pe scurt, eu sunt un potențial client deci dau banii cui și când vreau și producătorul de material sub copyright nu are decât să mă asculte, în caz contrar dând faliment; pe lung am tratat problema când am vorbit despre martie negru. Firește că eu aș putea la fel de bine să le impun producătorilor să-mi facă o felație, fapt ce e absurd și i-ar determina pe dânșii să îmi impună același lucru. Deci cu alte cuvinte condiția necesară este ca criteriile mele pentru achiziționarea unui produs dat să fie raționale și să beneficieze ambele părți ale schimbului economic.
Criteriul zero și cel mai important este acela că orice producător de artă, software și alte materiale care cad sub incidența proprietății intelectuale trebuie să existe pe Internet, context în lipsa căruia nu putem mai putem discuta despre intelect de cel puțin zece ani încoace. Iar aici e clar că cererea nu e a mea personală, ci a arhivei™, care-i mai mare decât noi toți la un loc. (mai mult…)
un exemplu de design prost pe web
vineri, 23 mart. 2012, 20:38
Este site-ul din următoarea imagine:
The Global Mail – care apropo, au făcut un reportaj despre cum lucrurile se schimbă în Pyongyang!1 – nu e nici de departe cel mai prost site pe care l-am văzut de când umblu pe Interneți, cel puțin nu în ceea ce privește interfața. Din varii motive reușesc să dau zilnic peste site-uri cu un design oribil, care parcă e făcut să-mi distrugă ochii, asta atât datorită unor relicve gen Adobe Flash cât și din cauza unor designeri care au consumat prea mult canabis sau ceva de genul. Bun, dar atunci de ce m-aș apuca eu să mă leg tocmai de exemplul ăsta particular, când pot la fel de bine să iau un site românesc la întâmplare și să-l toc până mă dor degetele și fac praf tastele și așa mai departe. (mai mult…)