spyked bricks in the wall

despre înțeles: discriminare.

Atomii limbii, și anume cuvintele, sunt un soi de călător; pe de o parte în timp, de la rădăcini de multe ori greu de găsit, și pe de altă parte în spațiu, de la o cultură la alta sau altele: de obicei dinspre cultura dominantă, care inventează concepte noi, către cele dominate. Explicația fenomenului e una cât se poate de simplă: corespondentul conceptului fie nu există, fie nu poate fi exprimat suficient de concis în cadrul culturii dominate [i], împrumutul dovedindu-se a fi astfel aproape imediat.

În cursul călătoriei sale, cuvântul își schimbă deseori forma, dar nu în ultimul rând semantica. Această schimbare nu se produce brusc și haotic, ci are de obicei un anumit sens, înțelesul nou ajungând să fie mai mult sau mai puțin general față de cel inițial. De exemplu cuvântul „filtru”, provenit din limba franceză, se referea inițial la separarea impurităților de lichide; în prezent, orice lucru abstract sau concret care „lasă să treacă” anumite chestii și „blochează” alte chestii este un filtru, fie el în domeniul chimiei, procesării semnalelor sau al poliției.

Schimbarea poate avea loc însă și în sens invers. Să luăm ca exemplu cuvântul menționat în titlu, „discriminare”, care poate fi explicat după cum urmează:

DISCRIMINÁRE, discriminări, s. f. Acțiunea de a discrimina și rezultatul ei. 1. Deosebire, distingere efectuată între mai multe elemente. 2. Politică prin care un stat sau o categorie de cetățeni ai unui stat sunt lipsiți de anumite drepturi pe baza unor considerente neîntemeiate. ♦ Discriminare rasială = segregație. – După fr. discrimination, lat. discriminatio, -onis.

Observăm imediat că rădăcinile cuvântului se află în latinescul „discriminatio”. Căutând mai departe în dicționarul de etimologie, dăm peste următoarea definiție interesantă:

discrimination (n.)
1640s, „the making of distinctions,” from Late Latin discriminationem (nom. discriminatio), noun of action from pp. stem of discriminare (see discriminate). Especially in a prejudicial way, based on race, 1866, American English. Meaning „discernment” is from 1814.

It especially annoys me when racists are accused of ‘discrimination.’ The ability to discriminate is a precious facility; by judging all members of one ‘race’ to be the same, the racist precisely shows himself incapable of discrimination. [Christopher Hitchens]

Ambele definiții fac aceeași greșeală: întâi introduc sinonimia „discriminare”-„distingere”, care se referă la înțelesul general al cuvântului, după care o iau pe ulei, remarcând de undeva dintr-un capăt al intestinului gros că „mai ales în sensul prejudiciabil, bazat pe rasă”. Carevasăzică, din cauza unor evenimente particulare mai puțin fericite, discriminarea devine, brusc și fără drept de apel, un lucru rău. La care un om cu scaun la cap pe nume Hitchens răspunde că dimpotrivă, capacitatea de a discrimina este o „resursă prețioasă”, iar ceea ce unii numesc „discriminare” e de fapt un soi mizerabil de „doublespeak”.

Discriminarea este, am putea spune, una din cele mai importante calități ale naturii. Bunăoară, selecția naturală este o formă de discriminare. În plus, fenomenul se petrece la fiecare pas în toate grupurile sociale sănătoase, unde oamenii formează relații prin discriminare pe diverse criterii. Firește, a alege drept unic criteriu rasa și a generaliza în mod arbitrar tarele unui individ la o întreagă clasă de oameni e un semn al idioțeniei crase, însă asta nu are nici o treabă cu discriminarea ca act.

La obiecția asta aș putea primi unul sau două argumente pro-particularizare care ar susține că e ok folosirea cuvântului „discriminare” pentru a ne referi la „respingere pe baza unor criterii etnice sau rasiale sau așa, sau pe dincolo”, pentru că prima exprimare e mai concisă, și în plus funcționează perfect în contextul vremurilor noastre. Ei nu, nu e deloc ok, în primul rând pentru că plozii noștri vor ajunge să învețe la școală o definiție greșită, în contexte care vor fi foarte probabil diferite.

În al doilea rând, „discriminarea” asta despre care vorbiți dumneavoastră e un concept destul de comunistoid, deoarece lasă loc unor exagerări absolut cretine la nivel social: Nu m-ați angajat pe un post pe care sunt de-a dreptul incompetent? A, păi, discriminare! Ai ajuns la semafor înaintea mea? Discriminare! Nu ne dă statul de mâncare? Discriminare!! Asta e fix problema corectitudinii politice, „frame of mind”-ul care îl transformă pe individ într-un cancer al societății, și se întâmplă că este o manie a persecuției comună nazismului („evreii vor să preia puterea”), comunismului („capitalismul îl asuprește pe muncitor”) și socialismului modern („teroriștii ne distrug civilizația”). De modul ăsta de a gândi trebuie să fugim ca de râie, și cum oare putem face asta, dacă nu discriminând? Vă rog să mă lămuriți.

Îmi veți spune, poate, că de fapt discriminarea poate fi de două feluri, pozitivă și negativă. Explicați-mi atunci ce sens are atașarea acestei dihotomii în contextul general al discriminării, cu sensul de distingere, diferență, deslușire și așa mai departe. Și mai explicați-mi de ce n-am voie să discriminez între un măr sănătos și unul plin de viermi, doar pentru că un tâmpit s-a trezit acum șaptezeci de ani să discrimineze între închipuita lui rasă superioară și tot restul lumii. Dacă nu sunteți în stare, atunci consider că ar fi o idee bună să corectați definiția cuvântului, discriminând astfel împotriva populării limbii cu subînțelesuri politice.

1. De exemplu, ideea de „Translation Lookaside Buffer” nu există deloc în limba română. Din acest motiv, corespondentul acestuia va fi în mod evident „Translation Lookaside Buffer”, în ciuda opoziției conservatorilor. Același fenomen poate fi observat și în cazul unor termeni mai populari precum „smartphone” sau „laptop”. [↩]