despre înțeles: protest.
duminică, 15 ian. 2012, 14:46
Spre deosebire de cea de a scrie, rațiunea din spatele protestului e una simplă și poate fi exprimată printr-un unic cuvânt: nemulțumire. Dar înainte de a detalia discuția pe marginea subiectului în cauză (adică cel al protestului), să dăm o definiție a termenului, pentru că așa se cade, e musai să știm bine despre ce vorbim înainte să purcedem. Așadar, citez:
PROTÉST, proteste, s. n. 1. Faptul de a protesta; manifestare energică împotriva unei acțiuni considerate ca nejustă; opoziție hotărâtă; (concr.) act scris prin care se exprimă o asemenea manifestare; protestație.
sau
PROTÉST ~e n. 1) Manifestare deschisă prin care o persoană își exprimă dezacordul față de o acțiune socotită ca fiind ilegitimă sau injustă.
etc.
Eu aș defini protestul nu atât ca pe o manifestare vădită, deși ea în practică trebuie să existe sub această formă pentru a asigura existența unui așa-zis „awareness”. De acolo și ideea de manifestare „deschisă”: un protest pasiv nu ar avea sens, el neputând avea nici un efect lateral în spațiul schimbărilor dorite.
Pe de altă parte, protestul e în primul rând o atitudine fermă, hotărâtă, după cum susține și prima din definițiile de mai sus. El este o opoziție nu musai împotriva unei acțiuni, după cum incorect particularizează cele două definiții, ci împotriva unor idei, adică a unor lucruri care pot fi duse până la urmă în sfera abstractului.
Să ilustrăm afirmația cu câteva exemple. Eu nu pot bunăoară să protestez împotriva unui calculator non-funcțional, deoarece acțiunea în sine nu ridică nici o problemă la nivel abstract. Calculatorul nu funcționează și atât, iar simplul protest nu va reuși să schimbe starea de non-funcționare a subiectului. Pe de altă parte protestul împotriva existenței centralelor nucleare e un protest prin definiție, deoarece susținătorii ideii chiar consideră centralele nucleare drept un pericol [i]. Similar, manifestațiile care au dus la revoluția din 1989 au fost proteste în contra ideii de regim comunist și tot ceea ce implica el.
În aceste condiții, cuvântul unic de la începutul articolului devine insuficient. Nu e de ajuns să fii nemulțumit, ci trebuie să fii nemulțumit de un ceva anume pe care tu nu îl poți schimba direct, aducându-i la cunoștință agentului capabil de schimbare faptul că aceasta din urmă este necesară.
Acestea fiind spuse, rămân cu o singură nelămurire, iar aici apelez la istețimea cititorului: împotriva a ce protestăm noi? Împotriva președintelui? A guvernului? A legilor defectuoase, a corupției sau a tuturor la un loc? Protestăm, așadar împotriva sistemului? În acest caz pare-se că protestăm împotriva noastră și a ceea ce suntem, deci protestul devine iar unul fals, pentru că vorba aia, we got the system to fuck the system.
Sigur, e foarte posibil să mă înșel, însă zic că nu strică să renunțăm pentru un moment la preconcepțiile despre sine și să privim clar în oglindă.
- Nu discutăm aici validitatea ideii, ci doar faptul că un awareness ridicat în acest sens, fie el fondat au ba, poate duce la schimbări în problema abordată. [↩]
Comentariile sunt dezactivate.