interlude: noul site acs
luni, 24 dec. 2012, 13:54
Am observat mai deunăzi că site-ul Facultății de Automatică și Calculatoare a trecut printr-o schimbare la față. Schimbările țin mai mult de estetică decât de organizare, fapt util în special pentru studenții care ar putea fi ușor induși în confuzie de o eventuală restructurare [i]. Noul site ACS m-a lăsat cu următoarele comentarii:
- Webmaster-ul a renunțat în sfârșit la Adobe Flash-ul ăla nenorocit, făcând site-ul o idee mai utilizabil. Drupal-ul pe care stă acum site-ul mi se pare greoi, însă „it just works”.
- Site-ul nu are o variantă în limba engleză. ACS — care apropo, vine de la Automatics and Computer Science — nu are cum să fie o facultate de renume internațional fără un site în limba engleză.
- Pagina cu direcții de cercetare nu include limbaje de programare, compilatoare și sisteme de operare. Asta e mai mult o problemă de-a mea proprie și personală, care nu știu cât de mult o să se schimbe în următorii cinci ani, dar e un factor decisiv în decizia mea de a continua sau nu relația cu facultatea.
Cam atât momentan.
- Ori mi se pare, ori site-urile universităților și ale facultăților sunt cumva în mod implicit greu de navigat. De puține ori mi s-a întâmplat să găsesc rapid informații de care aveam nevoie pe site-ul vreunei facultăți oarecare din lume, cu excepția notabilă a site-ului ACS, pe care îl folosesc doar ocazional, însă de ani de zile. [↩]
cu poli și copiat
miercuri, 5 sept. 2012, 23:57
N-am mai abordat de ceva vreme subiectul, deci să reluăm: Mihai scrie despre un student care cere lucrări pe o listă de discuții oarecare, pe marginea unei materii oarecare din facultate. Cele două (lista și materia) sunt prea puțin relevante; e importantă însă observația că este vorba despre o disciplină de master, unde participanții sunt deja ingineri, adică oameni cu capul pe umeri și toate cele. Ei, ți-ai găsit. Lăsând la o parte faptul că trebuie să fii naiv — să nu zic altfel — să cumperi lucrări pe liste publice, în văzul lumii, problema copiatului aduce iar discuții pro și contra [i], care se rezumă în final la starea „sistemului” [ii], care-i așa și pe dincolo, adică putrezit!
Drept să o spun, și eu sunt student la master și pot să spun că programul nu s-a ridicat pe deplin la așteptările mele. Un argument care îmi invalidează dezamăgirea ar fi acela că la Politehnică-ACS (secția calculatoare) mai toate materiile faine sunt înghesuite în ultimii doi ani de licență, astfel că la master se fac în mare parte subiecte ce țin pur de specializare, nu cum se face la UT Cluj sau prin alte părți — ba chiar la multe facultăți dinafară, pentru că argumentul „dacă-i dinafară e musai mai bine ca la noi” e foarte popular. Totuși un lucru e clar: mulți titulari nu își organizează la fel de bine cursurile la master în raport cu cele de licență, pentru că mulți sunt ocupați cu altele și au mai degrabă așteptări de implicare din partea studenților. Stilul nu-i unul deosebit, ba ar fi chiar interesant dacă unele materii nu ar fi atât de plictisitoare. (mai mult…)
- Păi cum, nu știți? românul s-a născut filosof. Ce contează că nu suntem în stare să lucrăm cu algebre și categorii, noi discutăm probleme profunde de etică, alea. Ce contează regulamentele la care am aderat încă de când am semnat foaia de înscriere? „Dăle-n măsa”, noi suntem mai presus de toate prostiile astea. [↩]
- De parcă oamenii ar fi familiari cu teoria sistemelor; haha, ce glumă bună. [↩]
more or less random xx.05.11 facts
marți, 24 mai 2011, 12:43
Ieri am executat chiar ultimul examen din facultate. Faptul în sine nu are așa mare importanță – la urma urmei putea fi altul ultimul examen, sau putea fi altcândva, sau dacă-mi plăceau așa de mult examenele îmi mai lăsam o restanță sau două -, mai ales că oricum a trecut totul prea repede, nelăsându-mi timp să stau să analizez profunzimea chestiei (acolo unde este). Așadar, patru ani reprezintă un interval de timp foarte scurt, se pare.
Uitându-mă în urmă, observ că în ăștia patru ani am învățat ceva programare (nu prea multă), plus niște programare funcțională și la ce folosește ea. Am mai învățat cum se citește un RFC și cum se scrie un protocol de comunicație de la zero, și câte ceva despre algoritmi (la fel, nu prea mult, nu a fost timp). Tot în ăștia patru ani am învățat cum să mă joc cu un sistem de operare și să-l fac praf (sau nu) din mai multe posturi, cum să fac o rețea să meargă și ce înseamnă de fapt grafica pe calculator. Cel mai important, însă (iar aici toate materiile importante din facultate se leagă într-un mod foarte fain), am învățat cum funcționează un calculator, de la nivelul tranzistorului până la cele mai înalte culmi ale abstractizării. Ar mai fi de spus despre cum am învățat să scriu un compilator sau cum am înțeles că inteligența artificială nu-i tocmai ceea ce crede lumea, dar nu am loc aici; în paranteză fie spus, inteligența în sine nu-i tocmai ceea ce crede lumea că e.
Bineînțeles, tot în facultate am învățat și câteva lucruri irelevante, în mare parte rămășițe a lucrurilor irelevante făcute înainte de ’90 în Politehnică, dar nu numai. Unele se puteau face mai bine, altele se puteau face foarte bine dar s-au făcut foarte prost. Cel mai important factor în toată povestea a fost însă omul, această resursă nesecată de chestii. Acolo unde au fost oameni care au avut ceva interesant de zis, era clar deja că materialul asimilat o să folosească la ceva, chiar dacă acel ceva e doar un exercițiu al intelectului. În schimb unde oamenii n-au știut să-și expună marfa, să vorbească sau să scrie, e clar că nu puteau primi nici măcar un feedback consistent. Mai rău e că unii din ei s-au comportat așa doar pentru a-și masca propria incompetență, dar de ce să ne mirăm, ăsta-i un lucru normal în România, nu? (mai mult…)
facultatea față cu aplicabilitatea practică
miercuri, 22 sept. 2010, 19:21
Mai deunăzi Mihai Maruseac a deschis o discuție foarte interesantă, cu și despre facultate, despre cum este și cum nu este și cum ar trebui să fie ea. S-au mai tot dezgropat morții ăștia și în trecut, mai în public, mai în privat, dar uite că problema rămâne în continuare de actualitate.
Din toate comentariile publicate până în prezent, mi-a atras atenția în mod deosebit unul, care se leagă și de titlul articolului. Și de acest subiect mă voi lega și eu, cu mențiunea că nu cunosc autorul comentariului, însă doresc să închei o dată pentru totdeauna problema aplicabilității practice a facultății, care se pare că e o sursă nesecată de confuzie în rândul studenților. Încep cu citatele relevante:
4) Poate ar fi o solutie mai interesanta sa se coreleze mai bine curriculum-ul universitar cu competentele care se cer in viata reala.
și
[…] Si poate daca am auzi mai rar ” asta n-are nicio aplicabilitate practica, are doar scop didactic> am mai si veni pe la facultate.
quantum anythings.
joi, 22 apr. 2010, 01:22
[ they usually come in pairs. [π] ]
Azi dimineață, urmând o înlănțuire complet arbitrară de evenimente – dacă ar fi să caut o logică de cauzalitate, aș spune că unul din motive e dat de faptul că nu m-am trezit nici pe partea stângă și nici pe dreapta, ci pe o superpoziție a celor două (adică pe spate) -, m-am enervat pe tema veche de wordpress și am activat-o temporar pe cea implicită. Ca de obicei, ceva nu mi-a plăcut mie, mai exact faptul că tema pusă în funcție acum o lună-două [ξ] nu afișa comment-urile din cadrul paginilor; nici asta de acum nu le afișează, dar să ne facem că nu am observat.
Astfel că am purces la un facelift major, trecând de la clasicele teme pe două coloane la una pe o singură coloană, fiindcă, vezi doamne, asta pune mai mult accent pe conținut. Iar voi, ca utilizatori inteligenți de interneți care sunteți, veți observa că nu e nevoie să pedalați la rotița de scroll pentru a ajunge în josul paginii, unde se află acum conținutul ce azi dimineață ședea liniștit în bara din dreapta… sau din stânga. În orice caz, orice feedback în legătură cu aspectul blog-ului este apreciat. (mai mult…)