facultatea față cu aplicabilitatea practică
miercuri, 22 sept. 2010, 19:21
Mai deunăzi Mihai Maruseac a deschis o discuție foarte interesantă, cu și despre facultate, despre cum este și cum nu este și cum ar trebui să fie ea. S-au mai tot dezgropat morții ăștia și în trecut, mai în public, mai în privat, dar uite că problema rămâne în continuare de actualitate.
Din toate comentariile publicate până în prezent, mi-a atras atenția în mod deosebit unul, care se leagă și de titlul articolului. Și de acest subiect mă voi lega și eu, cu mențiunea că nu cunosc autorul comentariului, însă doresc să închei o dată pentru totdeauna problema aplicabilității practice a facultății, care se pare că e o sursă nesecată de confuzie în rândul studenților. Încep cu citatele relevante:
4) Poate ar fi o solutie mai interesanta sa se coreleze mai bine curriculum-ul universitar cu competentele care se cer in viata reala.
și
[…] Si poate daca am auzi mai rar ” asta n-are nicio aplicabilitate practica, are doar scop didactic> am mai si veni pe la facultate.
În primul și în primul rând, să discutăm care-i rolul studentului în ecuația învățământului superior: studentul/potențialul student este cel care studiază oferta unei facultăți, candidează pentru un loc – plătit sau suportat de stat; a se sublinia faptul că cineva tot cheltuiește o sumă de bani aici, aspect pe care noi, studenții de la buget, tindem să-l neglijăm -, studiază apoi în cadrul sistemului, oferă feedback, ia diplomă, asta teoretic vorbind. Pur principial, rolul studentului nu este acela de a se plânge că „materia X sau Y nu-mi folosește la nimic” și/sau „am studiat degeaba chestia aia”.
În cazul în care feedback-ul este cel de mai sus, atunci individul s-a informat prost în privința facultății, care nu are nici de departe rolul de a suplini munca industriei. Nu, în facultate se fac lucruri didactice, fundamentale, la care se adaugă și practica făcută la laboratoare. Așa e peste tot în lume și e de-a dreptul pueril ca un individ, din poziția sa de non-licențiat într-un domeniu, să emită vreun fel de pretenție; fiindcă pur și simplu asta e ierarhia, să ne înțelegem – nu s-a întâmplat niciodată în istorie ca oul să o învețe pe găină ce-i bine și ce nu.
E însă perfect admisă – sau ar trebui să fie – emisia judecăților asupra calității atât a materialului fizic cât și a expunerii, organizării și așa mai departe a cursurilor și laboratoarelor; iar feedback-ul acoperă aceste probleme. Se admite de asemenea dreptul de a emite o părere în legătură cu anumite aspecte organizatorice, cum ar fi faptul că la anumite materii nu se poate da feedback, fiindcă nu sunt înrolabile deloc pe parcursul semestrului – asta continuă să fie o problemă care nu înțeleg, sau mă fac că nu înțeleg de ce nu s-a rezolvat încă. Și cam aici se termină lista lucrurilor pe care le poate schimba o persoană pe parcursul studiilor de licență aici, la Calculatoare. În alte părți s-ar putea să fie mai rău de atât.
În al doilea rând, uitându-mă la multe din ofertele de master de la noi și dinafară, am ajuns la aceeași idee despre care vorbeau unii din oamenii cu care am studiat până acum în facultate: noi (where noi = studenții de la Calculatoare, UPB) avem în programă în ultimii doi ani (cu precădere în ultimul) chestii care la alte facultăți se studiază la master. Materia e atât de condensată tocmai fiindcă în alte părți nu se fac discipline precum proiectarea sistemelor de operare sau fiabilități pentru studiul de licență – sau se fac la un nivel mult mai scăzut. Aici sigur, preferințele pot înclina într-o parte sau în alta dar, după cum se observă, există și opțiuni mai lejere decât cea de care se plâng unii.
Atitudinea asta față de facultate mă duce cu gândul la vechea idee că românii – să-mi fie scuzată generalizarea – nu știu ce vor de la viață. Diploma aia oricum nu vă ajută cu absolut nimic dacă treceți prin facultate ca prin brânză. Cu două-trei certificări și câțiva ani de experiență puteți obține ceea ce în patru ani de facultate nu puteți, fiindcă na, scopul facultății e în primul rând să vă (ne) învețe să gândiți și să rezolvați probleme când vă dați cu capul de ele, nu să vă certifice în Java, Cisco, PHP sau MySQL. Pentru astea există într-adevăr job-ul sau timpul liber, iar dacă nu v-ați prins până acum care e costul de oportunitate al unei facultăți, mai bine o lăsați baltă.
Da, Teoria Sistemelor e o materie inutilă în industrie, dar necesară oricărui inginer care a făcut Automatică și Calculatoare. C’est la vie, vă place sau nu.
Comentariile sunt dezactivate.
Comments
Sunt 100% de acord cu ce ai scris mai sus. E cel mai bun articol citit pe tema asta, BRAVO!
[…] postarea acelor comentarii. Așa, măcar au mai apărut articole suplimentare și pe alte bloguri (aici, aici, aici și probabil și-n alte părți unde nu am acces) și, poate, cei care ar trebui să […]
Si TS-ul este necesar pentru ca .. ?
Să-mi fie scuzat sarcasmul, dar mă amuză teribil întrebarea asta. De ce trebuie să mă apuc să fac eu evanghelism pentru teoria sistemelor (proful care predă materia ar fi trebuit să facă asta, dar în fine), când o căutare pe Interneți [1] îți poate oferi mare parte din informația de care ai nevoie?
Uite, hai să dau un exemplu, clasic de altfel: te pune angajatorul să faci softul pentru controlul direcției unei mașini. De acord că teoria sistemelor e utilă la așa ceva? Evident, o să uiți asta imediat după examen, și există o șansă să nu ai nevoie de așa ceva toată cariera, dar în cazul în care ai nevoie, știi că ai studiat asta și poți găsi ecuațiile alea nenorocite.
A, bun, TS-ul din facultate e predat la nivel de înmulțire de matrice și transformate Laplace. Bun, „se pică pe rupte”, înțeleg. Dar toate astea nu fac TS-ul inutil, să ne înțelegem.
[1]: http://en.wikipedia.org/wiki/Control_theory
Ok si daca o iei altfel ? Care e sansa ca intr-o cariera de IT sa ai nevoie de nenorocirile astea ?
Avand in vedere procentajul atat de mic, isi mai merita materia locul in cadrul facultatii de calculatoare ?
Tu ai folosit vreodata practic asa ceva ? Lasa-ma cu exemplele de pe wikipedia. Cine a folosit ceva de la TS sau crede ca o sa-i foloseasca vreodata sa posteze aici 🙂
Si nu e singurul exemplu de materie din aceasta categorie. Facultatea putea fi lejer restransa la 3 ani in loc de 4, eliminand toate porcariile inutile care cica te fac „un bun inginer”, care stie din toate cate un rahat.
Păi nu știu, întreabă-i pe angajații Renault, de exemplu. Le folosește?
Tu ai folosit vreodată practic chestii din Eminescu, Dostoievski sau Dickens? Nici eu, și îți zic sincer că n-am de gând să mă apuc vreodată să scriu literatură, dar asta nu înseamnă că nu mi-au fost utile. Mă ajută să mă exprim în scris acum, de exemplu. La fel și TS-ul mă ajută să înțeleg cum funcționează un sistem automat, cum e de exemplu calculatorul.
Bun, mergând pe ideea asta facultatea putea fi restrânsă lejer la un an în care să faci doar POO și programare web. Caz în care nu se mai numea „Facultatea de Automatică și Calculatoare”, ci „Facultatea de POO și Programare Web”.
Mai pe scurt, post-ul ăsta explică exact de ce modul tău de gândire e complet pe dos: facultatea-i asta, na, ia-o, așa-i, cu teoria sistemelor, electrotehnică și filosofia culturii tehnice. În caz că nu-ți place, există multe alte opțiuni pe piață, incluzând-o și pe cea în care intri direct în câmpul muncii și te specializezi pe știu eu, ce-ți place ție mai mult din IT. E foarte clar că facultatea nu o să renunțe la TS doar fiindcă nu le place unora, mai ales că uite, am dat exemple în care industria caută oameni care să știe asta.
Și ca să nu crezi că vorbesc prostii, mai uită-te și pe la universitățile „de top”, adicătelea alea pe care le laudă toată lumea (MIT, Berkeley și așa mai departe). Nu întâmplător MIT au ales să țină ingineria electrică și calculatoarele în aceeași facultate.
” Tu ai folosit vreodată practic chestii din Eminescu, Dostoievski sau Dickens? ”
Ti-am pus o intrebare punctuala si tu ai raspuns cu un bullshit, ok.
Inteleg ca ai ceva impotriva Java si PHP. Nu lucrez cu tehnologiile astea, insa consider ca mi-au fost utile, pentru ca da, pe piata asta se cere. Cum mi-au fost utile si PC,SD, PC ( protocoale ),PLAS, PA,RL,ASC,APD,PM,SO,PR,SO2 si probabil ca inca vreo cateva, pentru ca m-au ajutat sa inteleg, de la nivel low level, pana la nivel high level, cum functioneaza un calculator. Pentru ca nu-i asa, suntem la facultatea de calculatoare.
Inteleg ca poate la automatica, TS-ul si-ar avea rostul, dar nu si la noi. Acelasi lucru e valabil si pentru IV si pentru alte multe porcarii pe care le-am facut doar pentru a-mi pierde timpul.
Daca ar fi sa ma uit la facultatile de top, as vedea pozitiv ca ai o posibilitate mai mare de alegere a cursurilor, nu ti se baga pe gat cursurile tuturor scursurilor de profesori.
Ți-am răspuns cu o analogie care ilustrează că nu-i de ajuns să studiezi doar ce-ți trebuie ție pentru a reuși în viață. Rostul facultății tocmai ăsta e, să-ți deschidă diverse orizonturi de unde mai apoi să poți alege direcția care-ți convine mai mult.
N-am nimic cu ele. Și chiar dacă am, faptul ăsta e irelevant pentru ce se întâmplă astăzi în IT. Industria tot o să aibă nevoie de programatori Java și PHP.
Facultatea de Automatică și Calculatoare. O fi ea secția de calculatoare, dar asta nu înseamnă că partea de automatizări nu contează pentru calculatoare. La urma urmei, calculatoarele analogice au apărut înainte de astea digitale și au în spate fix teoria aia a sistemelor.
Întâmplător, IV-ul chiar a fost complet degeaba. Dar din nou, asta nu înseamnă că domeniul achizițiilor de date nu contează. Come on, orice inginer în domeniul electric trebuie să știe ce-i aia o eșantionare sau o modulație.
Sunt complet de acord, dar și acolo o să faci în primii ani materii din astea „inutile”. Pentru că multe din ele sunt materii fundamentale din curriculă, iar materiile fundamentale sunt predate pentru toți studenții.
Mă văd nevoit să repet că nu-s aici să fac evanghelism pentru TS sau orice altă materie din facultate. Înțeleg frustrările studenților legate de anumite materii (asta în mare parte fiindcă și eu am fost frustrat de o parte din ele la vremea mea), dar frustrările astea n-o să schimbe cu nimic lucrurile. Nu-ți place TS-ul, ok, copiază-l sau schimbă-l (din câte știu e posibilă echivalarea materiei cu una din același trunchi, sau ceva de genul), dar faptul că nu îți place ție și/sau nu ți-a folosit nu-l face brusc inutil sau irelevant.
Totuși, dacă chiar e inutil, te întreb, de ce ai ales tocmai facultatea asta? La Unibuc nu se face TS și nici la ASE. A, păi fiindcă totuși aici se fac unele din cele mai faine chestii din țară. În cazul ăsta, se pare că-i un compromis destul de bun să faci materii din astea inutile, iar nervii și înjurăturile pentru Stratulat sau Șerban sunt un cost de oportunitate acceptabil.
Și mă repet din nou, că ți s-a părut bullshit chestia cu Eminescu și Dostoievski: nu o să folosesc mai departe Laplace sau teorema lui Maxwell, dar ăsta e abecedarul ingineriei. Cum poți să înțelegi cum funcționează proiecte care se însumează la sute de mii de linii de cod dacă nu ai trecut întâi prin lucrurile astea elementare la vremea lor? Păi n-o să poți, îți garantez, fiindcă tâmpeniile astea, oricât de inutile ar părea, te învață să faci legături și să gândești în mai mult de un singur șablon, să abordezi meseria ta din mai multe puncte de vedere.
Noa, e bullshit? Pentru mulți o fi, nu zic nu, dar pentru mine nu e.
Vlad, ziceai că n-ai folosit deloc TS până acum. Well, depinde în ce proiecte ai lucrat, deja am două în care am folosit noțiuni de TS, chiar dacă așa predate aiurea cum au fost în facultate.
Am avut un driver pentru un AI de navă spațială și m-a ajutat foarte mult să înțeleg chestii din Functional Reactive Programming (care poate fi privit așa banal ca TS + prgramare funcțională)
[…] peste alta, dacă ar fi să mă întorc cu patru ani în urmă, decizia ar fi aceeași. După cum am mai spus, un individ poate ajunge să fie un programator excelent și fără facultatea asta, la fel cum […]
[…] disecat câteva din problemele Politehnicii, cum ar fi de exemplu jegul din dânsa, feedback-ul sau felul prost în care e perceput învățământul universitar de către […]
Oul poate sa invete gaina daca oul a mai dat cu nasul de licenta respectiva si prin alte locuri mai civilizate si gaina a fost calarita de cocos pana a ramas tampa.
Sau, ca sa nu ne incurcam in metafore: unele materii n-au decat o foarte vaga tangenta cu domeniul de licenta, dar sunt puse acolo in virtutea inertiei sau pentru ca proful X sau Y vrea sa aiba un curs in plus. Iar eu, ca student platitor de taxa cu mai mult de doua sinapse functionale, vin si zic: vreau profesia Cutare, pentru care imi trebuie competentele A, B, C. De ce naiba trebuie sa tocesc chestii care sunt pe o orientare profesionala total diferita? Really now.
In rest, sunt de acord cu tine.
Am avut și noi una din astea în facultate, îi zicea Filosofia Culturii Tehnice. Și parcă mai era una aproape identică, Istoria Filosofiei. Și mi s-au părut în mare parte relicve din vremuri demult apuse și într-o anumită măsură materii interesante, dar în fine. Seminaristul ne-a pus să ne uităm la Waking Life, fapt care-i în sine lăudabil.
Un argument în favoarea predării chestiilor din alte domenii de activitate ar fi acela că suntem oameni, nu doar profesioniști. Adică mi se pare ok să stai de vorbă din când în când pe cu totul alte teme, atâta timp cât nu te freacă la creieri prea tare.
Fapt care mă duce către argumentul contra: orice materie are asociat un cost care se poate dovedi a fi nejustificat în unele cazuri. Chiar unele materii conexe (cum ar fi Teoria Sistemelor despre care se discută mai sus) au material greu de digerat și prezentat eventual într-o manieră nasoală. Mă gândesc că din materiile de genul se poate tăia o bucată, iar timpul câștigat poate fi folosit pentru a explica mai bine anumite concepte. Dar deja asta e cu totul altă discuție, departe de a face materia complet lipsită de utilitate.
Acel „atâta timp cât nu te freacă la creieri prea tare” e lucru mare!
Sunt de acord, de exemplu, sa existe o plaja mai larga de optionale/facultative cu obligativitatea de a alege X din numarul total… dar nu sa pui o materie gen neuropsihologie sau genetica obligatorie si sa te trezesti ca inveti notiuni pe care medicinistii le fac abia in anii 3-4 (anatomie pura). Am vazut cursuri de neuro de la facultatea din Bucuresti si le-am comparat cu ce avem noi… Bucurestenii au curs cu poze si scris ca pentru viitori psihologi, nu neurologi sau neurochirurgi, iar in cursul nostru e jale.
[inb4 profa de genetica vede ce-am scris aici si ma tranteste la partial maine… I should be sleeping :(]
[…] mulți dintre voi bag seama că nu v-ați întâlnit, mai ales că e o materie considerată inutilă de către studenții care „știu ei mai bine”. [↩]Este că-i superbă matematica? […]
[…] mai abordat de ceva vreme subiectul, deci să reluăm: Mihai scrie despre un student care cere lucrări pe o listă de […]
[…] absurdității conform căreia automobilele și avioanele sunt bune în timp ce teoria sistemelor nu folosește la nimic, scrierea de față fiind deci în același timp un efort de a vă convinge că teoriile acelea […]