spyked bricks in the wall

despre înțeles: aparent.

Limba, după cum am menționat și în vulgul face limba, se află într-o continuă evoluție, proprietate care emerge din și se bazează pe evoluția omului ca specie. De altfel limbajul uman e una din primele caracteristici care l-au făcut pe homo să fie și sapiens, astfel că evoluția acesteia e mai lentă decât cea a tehnicii de exemplu, cu toate că e mult mai rapidă decât evoluția biologică. Într-un mod similar cu aceasta din urmă însă, transformarea limbajului trece de multe ori neobservată de către vorbitori.

Acest fenomen e oarecum de înțeles pentru nivelul mediu de civilizație al populației de pe Terra [i]. Meta-raționamentul necesită resurse enorme din acest punct de vedere, astfel că rareori privim către noi pentru a ne conștientiza în raport cu ce am fost sau cu ce am putea fi. Astfel deși fondul lexical se schimbă în mod evident (sau eventual nu se schimbă deloc), cel semantic suferă mutații brutale fără ca noi să ne dăm măcar seama.

Bineînțeles că nu este cazul unor concepte cum e cel de cale, care a trecut testul timpului cu brio. Este bunăoară cazul unor cuvinte cum sunt „patetic” sau „aparent”, ale căror înțelesuri și/sau folosire sunt importate din omoloagele lor englezești de obicei fără prea multă documentare în prealabil. Exemplul din urmă mi se pare totuși pe atât de subtil pe cât este profund, denotând diferențe importante între logicile din spatele semanticilor celor două limbi (româna și engleza).

Cuvântul „aparent” are în română două înțelesuri, care sunt după cum urmează:

APARÉNT, -Ă, aparenți, -te, adj. 1. Care este altfel decât pare la prima vedere, care este doar în aparență așa cum se arată. Liniște aparentă. ♦ (Adverbial) în aparență. 2. (Franțuzism) Care apare cu claritate (privirii, minții).

Nu știu ce înțelegeți dumneavoastră din cele două definiții, dar mie îmi pare că se bat de-a dreptul cap în cap. Prima definiție este cumva evidentă, referindu-se la aparențe, deci la chestii care apar cumva, deși ele în spate nu-s musai așa cum apar. Oricum „a părea” și „a apărea” sunt înrudite și morfologic, deci au undeva un strămoș comun. Al doilea înțeles e în schimb fix pe dos, în sensul că denotă evidentul. Astfel existența celor două definiții dă naștere unei probleme, care se concretizează în limbajul scris sub forma ambiguității semantice: care-i de fapt sensul lui „aparent” în (con)textul X?

Un răspuns valid ar fi că sensul e dat în mod inerent de contextul gramatical, deci de forma adverbială sau nu a cuvântului. De altfel pagina menționată mai sus menționează și

APARÉNT adv. În aparență.

Deși „în aparență” face referire la primul înțeles, nimeni nu poate spune cu exactitate dacă „se pare că X” – care-i o utilizare cu mult mai mult sens în română decât „aparent” – se referă la definiția 1. sau la 2.. Înțelesul poate fi probabil dedus din context printr-o analiză semantică destul de lungă și costisitoare [ii], rezultatul provenind eventual din subînțelesuri și/sau din semantica emergentă a textului. Acel „se pare”/„aparent” poate însă face referire în egală măsură la ceva evident – deși e cel puțin ciudat să vorbești de aparențe când te referi la un ceva anume care e clar – sau la ceva ocult.

Aparentul se referă astfel la o dualitate intrinsecă între vizibil și invizibil, între ceea ce e și ceea ce e posibil să fie. În acest context raționamentul epistemo-doxastic se poate dovedi a fi insuficient pentru agenții care operează într-un mediu dinamic. O îmbunătățire evidentă ar fi stabilirea unui domeniu fuzzy între posibilitate și necesitate, îmbunătățire care ar duce cred în cele din urmă la un sistem Markov sau ceva derivat, deși „probabil” nu e neapărat aceeași chestie cu „posibil”; un alt semn al faptului că internalizarea înțelesurilor râmâne un subiect foarte dificil.

1. Afirmația o dă un pic în tendențios, însă nu e deloc lipsită de fundament. Dinamica „civilizației” sau a „civilizării” este și ea lentă – nici Imperiul Roman nu a căzut peste noapte -, astfel că spre exemplu românul mediu din 2010+ nu e foarte diferit ca mentalitate de țăranul mediu din anii 1800. [↩]
2. Mai ales pentru un calculator. [↩]